Legea salarizării provoacă revolta profesorilor. Ce sporuri sunt eliminate și cât se poate câștiga la catedră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O analiză recentă, distribuită în spațiul public de analistul economic Cristian Socol și preluată de la Andrei Nicolae Popa, trage un semnal de alarmă cu privire la impactul devastator pe care noua lege a salarizării unitare îl va avea asupra cadrelor didactice din România.

Potrivit textului publicat, viitoarea grilă de salarizare plafonează veniturile profesorilor și elimină o serie de drepturi financiare esențiale, fiind catalogată drept o „nivelare bolșevică”.

Legea salarizării: Între salariul unui livrator și un plafon rigid

Conform calculelor prezentate pe baza noii legi, coeficienții alocați Educației plasează personalul didactic la baza piramidei salariale din sistemul bugetar.

Profesor debutant. Un cadru didactic aflat în primul an de activitate, având studii superioare de lungă durată, master și modul pedagogic, va primi un coeficient de 1,90. Prin înmulțirea acestuia cu valoarea de referință de 4.100 de lei prevăzută pentru anul 2027, rezultă un salariu brut de 7.790 de lei.

Venitul net (în mână) al unui profesor debutant va fi de aproximativ 4.557 de lei, o sumă comparată în analiză cu câștigurile unui livrator.

Un profesor cu gradul I, cu peste 25 de ani vechime în învățământ și cu gradația 5 (peste 20 de ani vechime în muncă), va atinge un coeficient maxim de 2,96. Acesta se traduce printr-un salariu brut de aproximativ 12.150 de lei, adică în jur de 7.100 de lei net.

Plafon introdus. Legea prevede un coeficient maxim general de 8,00, ceea ce înseamnă că un profesor aflat la apogeul carierei va câștiga doar 37% din salariul maxim permis de sistemul bugetar.

Analiza subliniază că, în anexa destinată învățământului, există o singură coloană cu cifre fixe, fără a fi prevăzută vreo traiectorie sau vreun calendar de creștere.

Tăieri masive: Sporurile și indemnizațiile care dispar

Dincolo de coeficienții de bază, textul legii elimină complet o serie de beneficii financiare de care profesorii beneficiază în prezent:

• Indemnizația pentru titlul de doctor nu este doar suspendată, ci dispare cu totul din arhitectura legii.
• Indemnizația de dirigenție nu este menționată deloc în noul cadru legal.
• Sporul de suprasolicitare neuropsihică și indemnizația de hrană lipsesc, de asemenea, din text.
• Gradația de merit dispare ca instituție juridică viitoare; cadrele didactice care o au deja o vor păstra doar până la expirarea perioadei de 5 ani pentru care a fost acordată, sub forma unei diferențe salariale tranzitorii.

Singurele sporuri care rămân în anexă sunt cele pentru izolare (până la 15%), învățământ special (până la 15%), practică pedagogică (5-15%) și predare simultană (5-15%). Acestea, cu excepția sporului de izolare, sunt limitate de un plafon general de 20% calculat pe ordonator principal de credite, nu pe individ.

În plus, premiul de performanță va putea fi acordat profesorilor abia începând din 2028, cu o frecvență de o dată la doi ani și doar pentru maximum 30% din posturi, fiind strict condiționat de respectarea țintei de deficit bugetar din anul precedent.

Dragoș Pîslaru și-a asumat Legea Salarizării. Sursa foto: Facebook/Dragoș Pîslaru

Decalajul european: România rămâne la coada clasamentului

Discrepanțele salariale devin și mai evidente atunci când veniturile cadrelor didactice din România sunt comparate cu mediile europene.

Potrivit datelor Eurydice citate în postare, salariul brut anual de pornire arată astfel:

1. Luxemburg: 84.589 de euro.
2. Germania: 62.322 de euro.
3. Spania: 36.580 de euro.
4. Austria: 35.205 de euro.
5. Franța: 32.186 de euro.
6. Italia: 27.079 de euro. (...)
7. România (debutant, pe noua lege): Aproximativ 17.840 de euro.

Un profesor român cu gradul I și aproape patru decenii de muncă va câștiga, la finalul carierei, aproximativ 27.800 de euro brut anual, adică aproape la fel ca un cadru didactic italian aflat în prima zi de muncă, și mult sub salariul de debut din Austria.

Capcana legii: Înghețarea mascată a salariilor

Deși legea garantează, teoretic, că niciun venit nu va scădea față de nivelul din luna noiembrie 2026, mecanismul din spate este descris drept o „înghețare cu termen nedeterminat” cu caracter perfid. Diferența salarială tranzitorie acordată pentru menținerea veniturilor actuale se va reduce proporțional cu orice creștere salarială ulterioară.

Astfel, orice viitoare majorare pe hârtie nu va duce la creșterea reală a veniturilor, ci doar va absorbi treptat această diferență, profesorii urmând să primească exact aceeași sumă în mână ani la rând.

Autorul postării avertizează că această „nivelare” descurajantă va avea un efect clar: tinerii bine pregătiți, puși în fața unui salariu de 4.557 de lei, vor alege, cel mai probabil, să evite sistemul de învățământ românesc.