Modul de aplicare al achiziţiilor publice a devenit o frână în dezvoltarea firmelor cu capital românesc. Concret, Caietul de Sarcini elimină din start, prin cerinţele imposibil de atins, eventualele firme româneşti care se încumetă să se prezinte la licitaţii.

"Avem un sondaj al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, realizat cu instituţii independente. Din acel sondaj reiese că 29% dintre cei care participă la licitaţiile publice consideră câte o dată caietul de sarcini - sau indicatorii din caietul de sarcini - greu realizabil. 43% încă au percepţia că acel caiet de sarcini este făcut după chipul şi asemănarea câştigătorului. Sunt date pe un eşantion mai mult decât reprezentativ din mediul de afaceri. Cele 4 legi ale achiziţiilor publice totalizează 676 de articole şi mai sunt încă 344 de norme metodologice, vă daţi seama că agenţii economici trebuie să aibă un microbuz de avocaţi la poartă ca să fie în deplină cunoştinţă de cauză când accesează o achiziţie publică", a spus Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

În opinia preşedintelui CCIR, caietul de Sarcini este, de multe ori, un autodenunţ.

"Prin caietul de sarcini se pot crea avantaje, dezavantaje şi eliminări din start. Dacă noi începem în ceea ce priveşte capitalul românesc cu 'minim 100 de milioane de euro cifră de afaceri', 'câte sute de kilometri de autostradă', 'câte corvete aţi făcut la viaţa voastră', trebuie să fim perfect realişti că nu ne calificăm din punct de vedere al capitalului autohton. Dacă suntem mai permisivi, relaxaţi în aceste clauze pe care le introducem în caietul de sarcini dăm şansă pentru că una din problemele capitalului românesc este să oferi transparenţă şi şansă, nimic altceva. Nu se cere o legislaţie specială pentru capitalul românesc", a explicat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Mihai Daraban a dat aceste declaraţii la o conferinţă dedicată achiziţiilor publice organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României împreună cu INACO.

Alexandru Petrescu, ministrul pentru Mediul de Afaceri va înfiinţa două centre de afaceri. Primul,  Centrul de studii comparative pentru competitivitate, va deveni, în concepţia iniţiatorilor, un incubator în care se vor naşte politici mai clare decât cele existente, pentru sprijinirea pieţei economice româneşti. Un al doilea Centru va fi cel pentru productivitate, el fiind rezultatul a unui an jumătate de muncă, înpreună cu specialişti din Coreea.

"Este rezultatul colaborării cu specialiştii INACO. Am semnat ordinul de ministru pentru înfiinţarea Centrului de studii comparative pentru competitivitate. Este, în esenţă, un organ consultativ, fără persoană juridică, care funcţionează sub conducerea Ministerului pentru Mediul de Afaceri şi are ca obiectiv crearea unui cadru eficient de consultare şi dialog cu toate organizaţiile de profil economic, dar şi cu reprezentanţi din zona universitară, cu reprezentanţi ai Academiei Române. În practică, tot ceea ce acest centru va elabora va întări fundamentarea, justificarea, predictibilitatea pentru orice fel de politici pe care Ministerul pentru Mediul de Afaceri le va lua de acum încolo. Aceste lucruri se întâmplau şi până acum, dar sporadic", a spus Petrescu, la aceiaşi conferinţă.

Potrivit acestuia, prima întrunire a acestui centru de studii comparative va avea loc în partea a doua a acestei luni.

"Apar creşteri de salarii care sunt îndreptăţite într-o oarecare măsură, dar totuşi avem nevoie de un alt pol de expertiză. Aceasta este zona de productivitate. După un an şi jumătate de colaborare cu Guvernul coreean, ca rezultat avem crearea Centrului de productivitate. Este un centru care se va înfiinţa imediat ce voi reuşi să introduc memorandumul de înfiinţare a acestui centru de productivitate în următoarea şedinţă de  Guvern", a spus Petrescu.

Cea mai savuroasă expunere a fost însă a preşedintelui Comisiei pentru Buget din Senat, Eugen Teodorovici.

“ Domnul actual contabil, ministru de Finanţe, face ce face un contabil la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP). Mai sunt două săptămâni până la vacanţă, când daţi OUG pentru achiziţii publice? Nu s-a făcut nimic timp de un an şi şase luni. Dacă o să ne vedem într-un alt an şi şase luni, tot nimic nu se va face. Comisia de evaluare a Caietelor de Sarcină ar trebui să aibă, ceea ce au toţi bărbaţii, ca să aplice legea. E o vrăjeală ca vine DNA, asta e o abureală pentru cei care nu ştiu cum să mai fure şi pentru a te face pe la spate. În timpul licitaţiilor, cine sau câţi au sesizat ANAP că există un blocaj?”, a conchis Teodorovici.

În opinia lui, legislaţia trebuie modificată agresiv, precizând că a reuşit să schimbe doar numele instituţiei din ANRMAP în ANAP, însă "oamenii sunt aceiaşi ca nărav şi ca pricepere".

"Sunt tot cu 'de aia', cursuri pe la munte, pe la mare, adică 'nu îţi explic ce este clar oficial, vin eu la curs la tine şi îţi explic pe bani'. Cam aşa face concediul ANAP", a precizat preşedintele Comisiei de buget din Senat.