Prezent în vizită oficială la Moscova, însoțit doar de demnitari și consilierii pro-ruși, fără nici un reprezentant al Guvernului, Igor Dodon s-a reprezentat pe sine și partidul din care provine, eventual votanții săi. Nu a avut un punctaj dat de Externe pe care să-l fi discutat, nu a reprezentat statul Republica Moldova, ci a repetat, chiar la niveluri mult mai vocale și stridente, aberațiile istorico-identitare din campania electorală, revendicări teritoriale la adresa ambilor săi vecini și aspirații de reorientare strategică a statului său.

Chiar și partenerilor săi de discuție ieșirea li s-a părut disonantă și neadecvată, iar Vladimir Putin i-a reamintit, când a cerut statut de observator la Uniunea Euro-asiatică, că Republica Moldova are un Acord de Asociere cu UE și că voința sa și votul direct nu este suficient pentru a schimba orientarea strategică a Chișinăului.

Cele mai scandaloase declarații au fost făcute de Igor Dodon la adresa României. Primind o hartă a principatului Moldova din secolul 17, a declarat, nici mai mult, nici mai puțin, că-i pare rău că Rusia Țaristă a ocupat numai Basarabia în 1812, și nu întregul principat până la Carpați, reiterând teoria moldovenismului și imaginea Moldovei Mari. Ba unii au relatat și o tiradă potrivit căreia România ar ocupa o parte a teritoriului Ungariei!

Nu putem confirma acest lucru pentru că sursele pe care le-am consultat până la data scrierii editorialului nu reflectaseră această componentă. În plus a spus că nu e o problemă că el combate unionismul pentru că și România a scos în afara legii separatismul(ca și cum în Republica Moldova, Franța Spania, Marea Britanie, Rusia și orice alt stat, separatismul ar fi legal!)

Deci Igor Dodon afirmă că nu are probleme cu România, doar cu dorința de unionism, dar atacă istoria, identitate și integritatea teritorială a României, și indirect, a Ucrainei, singurii doi vecini ai statului Republica Moldova. Incalificabil! Asumarea teoriei moldovenismului și revendicării Moldovei Mari (a mai făcut-o Dumitru Moțpan, Președintele PDAM și al Parlamentului Republicii Moldova, în 1994) este un atac direct și asupra teritoriilor principatului Moldova de pe teritoriul Ucrainei.

Suma de afirmații, cele prezentate și multe altele, făcute de Președintele Igor Dodon la Moscova pun în dificultate majoritatea de la Chișinău și Guvernul Republicii Moldova. Replicile au fost cvasiunanime de sancționare a acestor aberații, inclusiv a celor legate de federalizarea Republicii Moldova, și de la partide politice, societatea civilă până la veteranii războiului de pe Nistru, cu tonuri extrem de dure.

Președintele PL, Mihai Ghimpu, ceruse, prematur, e adevărat, declanșarea procedurii de demitere a Președintelui Dodon chiar înainte de vizita la Moscova, numai pe baza afirmațiilor și întâlnirii cu liderul separatist nistrean.

 

Însă PDM, principalul partid al majorității parlamentare, a sancționat depășirea atribuțiilor de către Igor Dodon, încălcarea mandatului de Președinte, a respins afirmațiile privind asocierea la Uniunea Euro-asiatică și federalizarea Republicii Moldova și a propus discutarea în Parlament a afirmațiilor făcute la Moscova de către Igor Dodon, la 17 ianuarie. Reacția președinției a fost aceea că Republica Moldova are un președinte ales direct de către populație.

 

Se pare că perioada următoare va fi una extrem de complicată la Chișinău, dar și pentru relațiile bilaterale cu România. Este clar că Curtea Constituțională va fi sesizată în repetate rânduri, în viitorul apropiat, pentru încălcarea prevederilor sale și a atribuțiilor de către noul Președinte. O perioadă de instabilitate se anunță la Chișinău, iar responsabilitatea revine unui președinte care nu a înțeles că vorbim despre un înalt demnitar al statului Republica Moldova care nu face ce vrea el, ci ceea ce cere Constituția și că nu transformă voința proprie în voința statului pe care-l conduce, ci doar REPREZINTĂ statul, într-o republică parlamentară, fără a avea atribuții executive directe. Cât despre România, o reacție adecvată de sancțiune e absolut obligatorie, iar clarificări ale Externelor și Guvernului sunt necesare pentru a stabili pe ce coordonate se va desfășura mai departe relația strategică bilaterală București-Chișinău.

Te-ar putea interesa și: