Kovesi, furioasă că nu a putut transforma Parchetul European în DNA-ul din vremea ei
- Mirel Curea
- 2 noiembrie 2026, 08:38
Sursa: EVZ
- Kovesi, un chel cu mâna în cap
- Regulile europene „complică viața procurorilor”
- Registrul electronic, zid împotriva trucării dosarelor
- Falsurile procedurale de tip „Coldea-Kovesi”, imposibil de realizat
- Securiștii nu mai pot trage cu urechea
- Datele din dosare, complet secretizate
- Intervenția umană, exclusă din alocarea cazurilor
- Metoda soluției în plic, aruncată în aer
- Niciun serviciu de informații nu poate modifica date din dosare
- Cum să-i placă lui Kovesi așa ceva?
La sfârșit de mandat în fruntea Parchetului European-EPPO, Laura Codruța Kovesi a acordat un interviu publicației Politico. A respins absolut toate criticile aduse performanței EPPO și a pus neputințele instituției conduse de ea pe seama factorilor politici și legislativi europeni. Nu doar că nu și-a găsit nicio deficiență în activitate, dar a declarat că dacă ar fi să o ia de la capăt, ar proceda exact la fel. A acuzat Consiliul și Parlamentul European pentru un cadru legislativ defectuos, a acuzat direct tentative explicite de intimidare și blocare a anchetelor din partea unor state membre și a susținut că sprijinul pentru o justiție independentă a lipsit în fața anchetelor sensibile.
Nimic nou. Este o atitudine cu care Laura Codruța Kovesi și-a obișnuit publicul încă de când secera destine și vieți împreună cu generalul SRI Florian Coldea, în calitate de șefă a DNA. Lista nefericiților care au căzut victime celor doi, este una interminabilă. Ea se găsește în arhivele Justiției, în hotărârile judecătorești care au aruncat la tomberon sute de dosare prin achitări definitive, pe motive mai mult decât clare: „fapta nu există” și „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Kovesi, un chel cu mâna în cap
Este drept, puțini oameni sunt capabili ca în momentul unui bilanț să spună „eșecul mi se datorează, atât m-a dus capul”. Interesant însă mi s-a părut altceva. Fără să realizeze, Laura Codruța Kovesi, precum chelul din zicală, și-a pus mâna în cap. S-a dat de gol, acolo unde a reproșat Uniunii Europene introducerea în activitatea EPPO a unui Registru comun de înregistrare a dosarelor.
Acest Registru reprezintă o inițiativă intens dezbătută la nivelul instituțiilor Uniunii Europene de la Bruxelles. Scopul lui teoretic este de a centraliza, într-un format electronic unic, toate sesizările, plângerile și cursul dosarelor penale care intră în circuitul antifraudă a UE. Cel practic este acela de a face imposibile exact metodele prin care Kovesi, împreună cu generalul SRI Florian Coldea, au mutat Justiția în anii `50 ai secolului trecut.
Regulile europene „complică viața procurorilor”
În viziunea exprimată de Kovesi, proiectul este tratat ca o prioritate greșită a birocrației europene. Motivul este unul specific gândirii care a consacrat-o pe fosta șefă a DNA. Ea a acuzat faptul că instituțiile europene pierd timp „discuții interminabile” despre cum să creeze platforme IT noi și cum să schimbe proceduri administrative care, în realitate, „complică viața procurorilor”.
La această ultimă sintagmă, „complică viața procurorilor”, am tresărit. Mi-am amintit de reproșul„stați cu curul pe dosare”, din perdaful tras procurorilor DNA care consumau timpi cu respectări de legalitate. De aceea am fost foarte curios să aflu în detaliu ce este cu acest Registru și cu cerințele UE în privința activității EPPO. Mai precis, să aflu ce anume a deranjat-o pe Kovesi în această materie.
Registrul electronic, zid împotriva trucării dosarelor
Din perspectiva instituțiilor Uniunii Europene care au susținut crearea sa, Registrul electronic unificat este considerat a fi un instrument esențial pentru reducerea imixtiunii serviciilor de informații naționale și a factorului politic în anchete. Să vedem ce spun documentele oficiale de funcționare ale Parchetului European privitoare la rolul acestui Registru.
Argumentele tehnice și juridice ale UE arată cum digitalizarea centralizată dinamitează controlul local. În mod tradițional, serviciile de informații din anumite state dețin un control ridicat asupra modului în care informațiile despre mari fapte de corupție sau fraude financiare sunt transmise parchetelor locale. Ele pot selecta ce informații trimit, când le trimit sau le pot bloca pentru a proteja anumite interese politice.
Falsurile procedurale de tip „Coldea-Kovesi”, imposibil de realizat
Înregistrarea automată digitală a tuturor sesizărilor forțează raportarea directă și simultană. Serviciile de informații sau autoritățile naționale nu mai pot tria sau ascunde o sesizare în sertare. Odată ce o alertă financiară intră în registrul comun, traseul ei devine vizibil de la Bruxelles, iar obligația de investigare se declanșează automat. Orice intervenție de tip securistic devine astfel greu de realizat, pentru că lasă urme.
O altă metodă clasică de imixtiune sau blocare a unei anchete sensibile este pierderea intenționată a documentelor, întârzierea procedurilor administrative sau modificarea din mers a competențelor unui dosar la nivel național. Și ea foarte bine cunoscută din practica justiției trucate de Tandemul „Coldea-Kovesi”. Tehnologia din spatele registrelor electronice europene face imposibilă metoda.
Securiștii nu mai pot trage cu urechea
Fiecare accesare, document adăugat sau modificare sunt înregistrate cu dată, oră și identitatea utilizatorului, fiind stocate pe servere externe sigure. Astfel, serviciile secrete naționale nu au acces la aceste servere și nu pot șterge sau altera probe din sistem fără a declanșa o alarmă de securitate la nivelul UE.
Nu în ultimul rând, Registrul securizează canalele de comunicare. Când instituțiile judiciare comunică prin canale guvernamentale clasice naționale, prin linii telefonice, e-mailuri instituționale locale sau servere ministeriale, ele sunt expuse interceptărilor ilegale sau monitorizării din partea serviciilor secrete proprii.
Datele din dosare, complet secretizate
Tocmai asta schimbă Registrul centralizat. El rulează pe o infrastructură IT proprie, securizată direct de agențiile europene. Datele transmise de un procuror dintr-un stat membru către Registrul central sunt complet criptate. Serviciile naționale de informații sunt astfel lăsate în afara buclei de comunicare, în imposibilitate de a monitoriza în timp real ce dosare se deschid, cine este vizat sau ce martori urmează să fie audiați.
În perioada de glorie a Grupării de Criminalitate Organizată „Coldea-Kovesi”, în baza Protocoalelor SRI-DNA-ÎCCJ, scopurile de justiție paralelă au fost realizate cu concursul ofițerilor SRI prezenți în activitatea de cercetare penală. Apoi, în deciziile instanțelor de judecată, prin intermediu celebrelor „bilețele în plic” prin care magistratului i se transmitea ce pedeapsă trebuie să pronunțe.
Intervenția umană, exclusă din alocarea cazurilor
Ei bine, instituțiile UE europene au conceput acest Registru electronic centralizat tocmai pentru a neutraliza acest tip de execuție judiciară la ordin. „Bilețelele în plic” funcționau pentru că un dosar sensibil putea fi mutat manual, repartizat fie cu dedicație unui anumit judecător maleabil, fie ținut în sertar până când completul dorit devenea disponibil.
Registrul electronic elimină total factorul uman din distribuție. Dosarele sunt înregistrate cronologic, iar alocarea și circuitul lor sunt decise fără niciun aport sau intervenție umană. Orice deviere de la traseul standard sau orice întârziere nejustificată este semnalată instantaneu ca o anomalie de securitate în sistem, făcând intervenția străină extrem de vizibilă, ușor de urmărit și de dovedit.
Metoda soluției în plic, aruncată în aer
Pe de altă parte, presiunea prin „bilețele în plic” se baza în principal pe timorarea magistratului. Un judecător sau un procuror putea fi amenințat sau șantajat de serviciile secrete din propria țară în spatele ușilor închise, fără ca nimeni altcineva să știe ce se întâmplă în acel dosar. Registrul conține o soluție și pentru acest tip de cancer.
În momentul în care datele unui caz sunt introduse în Registrul central unificat, dosarul intră sub supravegherea Camerelor Permanente de la Luxemburg. Ele sunt formate din procurori din țări diferite. Dacă un serviciu secret local încearcă să transmită un „bilețel” sau să blocheze o procedură, procurorul delegat are obligația să semnaleze anomalia direct în sistemul european. Lanțul de complicitate local este rupt, deoarece decizia finală nu mai aparține unui singur om, ci unei structuri colective europene.
Niciun serviciu de informații nu poate modifica date din dosare
În practica atât de dragă fostei șefe a DNA, pentru ca pedeapsa dictată pe „bilețel” să pară legală, probele favorabile inculpatului erau deseori rătăcite, falsificate, iar cele obținute ilegal, grație Protocolului SRI-DNA, erau strecurate în dosar pe parcurs. Si pentru acest cojoc, Registrul are un ac potrivit.
Orice probă, mărturie sau document financiar încărcat în registrul electronic primește o ștampilă digitală unică și criptată. Nimeni din serviciile de informații naționale nu poate intra în sistem pentru a șterge, modifica sau adăuga documente paralele care să justifice o condamnare la ordin. Dosarul vizualizat de judecător este identic cu cel monitorizat de UE, eliminând posibilitatea de a manipula din umbră substanța procesului.
Cum să-i placă lui Kovesi așa ceva?
Cei care au elaborat principiile de funcționare în baza Registrului, par să fi elaborat metoda în baza unei cunoașteri perfecte a metodelor prin care Cuplul Coldea-Kovesi au siluit Justiția din România. Imaginați-vă doar că în România ar fi funcționat o asemenea procedură în vremea celor doi. Nimic din nelegiuirile care au distrus sute, poate mii de vieți și destine, nu ar mai fi fost posibil
Cred că este la mintea cocoșului - dar poate că supraestimez eu IQ-ul simpaticei păsări - ce poate avea un personaj de extracția Laurei Codruța Kovesi împotriva unui asemenea mod de lucru. Cum să agreeze așa ceva? Este ca și cum unui canibal i-ar putea fi pe plac o dietă vegetariană.