Cotidianul german Suddeutsche Zeitung a notat, într-un articol publicat cu o zi înainte de plecarea oficială a lui Klaus Iohannis, că acesta era inițial perceput ca un simbol al speranței în politica românească, însă, după zece ani, această percepție s-a schimbat.

Klaus Iohannis, un simbol al speranței pe scena politică românească

Klaus Iohannis a fost ales președinte al României pentru prima dată în 2014, fiind susținut și datorită apartenenței sale la minoritatea germană a sașilor transilvăneni. Trăsăturile acestuia erau în strânsă legătură cu virtuțiile germane clasice, precum eficiența și spiritul muncitor și putea arăta drept exemplu mandatul său ca primar al orașului Sibiu.

Fostul șef al statului a promovat reforme în sistemul de educație sub sloganul „România Educată”. Inițial, era perceput ca un simbol al speranței în politica românească.

După zece ani, această percepție s-a schimbat, iar Suddeutsche Zeitung, cotidianul german de centru-stânga, a notat că acesta și-a încheiat mandatul pentru a evita o eventuală suspendare.

Georgescu, cea mai antipatica figură de extremă dreapta din scena politică europeană

Suddeutsche Zeitung a transmis că demisia lui Klaus Iohannis reprezintă atât un simptom, cât și un efect al uneia dintre cele mai grave crize politice din ultimele decenii în România.

Criza a început odată cu pierderea candidaților PSD și PNL în primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu, un politician de extremă dreapta, considerat o surpriză chiar și pentru analiștii politici.

Jurnaliștii germani îl descriu pe Georgescu drept una dintre cele mai colorate figuri de extremă dreapta care aspiră la putere pe scena politică europeană.

Cotidianul german notează că Georgescu i-a descris drept „eroi” pe Ion Antonescu, fost aliat al lui Adolf Hitler, și pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare din anii 1930 care se lăsa venerat cu un Mesia.

De asemenea, Georgescu promovează teorii conspiraționiste ezoterice, precum recomandări privind consumul de apă pentru obținerea unor puteri spirituale.

Publicația germană subliniază, de asemenea, că succesul electoral al lui Georgescu a fost susținut de o campanie pe TikTok, care ar fi fost coordonată de forțe ruse. Această ipoteză este sugerată de informații ale serviciilor secrete românești, declasificate și făcute publice de președintele Klaus Iohannis la scurt timp după alegeri.

Decizia Curții Constituționale, dificilă pentru mulți

Cotidianul german relatează că, în urma acuzațiilor privind influența rusă, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale, câștigate de Călin Georgescu. Ca urmare, noi alegeri urmează să fie organizate în primăvară.

Decizia Curții Constituționale este considerată controversată, notează publicația germană. Potrivit jurnaliștilor, în mod obișnuit, anularea alegerilor are loc doar în cazul unor nereguli în procesul electoral, în numărarea voturilor sau dacă drepturile candidaților au fost încălcate.

Cotidianul german subliniază că declarația Curții Constituționale este dificil de înțeles pentru mulți și a generat îngrijorări cu privire la posibilitatea unor noi interferențe în procesele democratice.

Publicația mai notează că este puțin probabil ca Călin Georgescu să fie lăsat să candideze din nou, în ciuda popularității sale atât în rândul românilor din țară, cât și din străinătate.

Klaus Iohannis, o „fosta speranță cu virtuți germane”

Cotidianul german notează că președintele Klaus Iohannis s-a aflat în centrul tensiunilor politice. Prelungirea mandatului său după încheierea celor două mandate a generat critici din partea opoziției de dreapta și de extremă dreaptă, care l-a acuzat de „lovitură de stat”. Mai multe moțiuni pentru demiterea sa au fost inițiate, iar în cele din urmă au fost susținute și de deputați ai partidului liberal USR.

„Această situație a exercitat o presiune semnificativă asupra președintelui”, a declarat Florian Kührer-Wielach, director al Institutului pentru Cultură Germană și Istoria Europei de Sud-Est din cadrul LMU München, pentru Suddeutsche Zeitung.

Un proces de demitere ar fi presupus mai multe etape, inclusiv un referendum, ceea ce ar fi putut  încrederea în procesele democratice din România, care era deja fragilă.

„În această situație tensionată, fosta speranță cu virtuți germane a devenit o figură simbolică pentru tot ceea ce merge prost în politica românească”, a încheiat Kührer-Wielach.