Augustin Zegrean, fost președinte al Curții, a explicat de ce interceptările SRI nu vor mai putea fi folosite ca probe, menționând că acesta nu este neapărat un lucru rău, întrucât „procuratura are suficient de multe mijloace tehnice”.

„CCR pune de acord textul 139, alin. 3 cu deciziile mai vechi. Nu este nimic spectaculos în decizia de astăzi. Era normal să se întâmple acest lucru. Trebuie să aveți în vedere faptul că, la Curte, nu se pot pronunța decât cu privire la textele cu care au fost sesizate”, a afirmat Augustin Zegrean, în direct pe B1 TV.

„Nu, nu se trece cu vederea. Textul despre care e vorba în decizia de astăzi este foarte neclar, pentru că spune că supravegherea tehnică, înregistrările făcute de părți sau de alte persoane, nu se referă neapărat la securitate, ci la alte persoane. E normal ca acestea să nu poată fi folosite. Sigur că dacă se descoperă o crimă, le vor preda procurorului și știe procurorul ce să facă cu acele înregistrări ca să dovedească ce are de dovedit”, a răspuns fostul președinte al CCR când a fost întrebat dacă infracțiunile terțe descoperite de SRI în baza mandatelor de siguranță națională vor fi trecute cu vederea.

Augustin Zegrean susține că interceptările pe cazuri de drept comun desfășurate în baza unor mandate de siguranță națională reprezintă o pratică „des” întâlnită la SRI.

„Ei cer, de regulă, mandat pe siguranță națională și urmăresc ce vor. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. Trebuie odată înțeles că SRI nu este organ de urmărire penală. Nici pe vremea lui Ceaușescu nu a fost.

Procuratura are suficient de multe mijloace tehnice pentru a face ei acest lucru. Oricum procurorul supraveghează toată urmărirea penală. Teoretic, el face și aceste interceptări, el stabilește cine le face, cum le face. Pentru că el răspunde de toată urmărirea penală. Nu trebuie să se sperie nimeni că SRI nu mai poate face interceptări pentru procesele penale”, a afirmat Zegrean.


Curtea Constituţională a României a decis marţi, 4 februarie, că înregistrările realizate de SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională nu mai pot fi folosite ca mijloace de probă în dosarele penale. În ultimii 10 ani, au fost eliberate aproape 30.000 de mandate pe siguranţă naţională. Decizia CCR de azi vine în completarea Deciziei CCR 51/2016, care a interzis implicarea SRI în dosare penale.

Plenul CCR a judecat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României.

Te-ar putea interesa și: