Sorin Ovidiu Vîntu a folosit inginerii financiare aparent legale prin care a "reciclat" sumele din delapidarea FNI, reuşind să ascundă banii prin creditări ale societăţilor sale, prin achiziţionarea unor imobile şi vânzări repetate, potrivit motivării deciziei de condamnare a omului de afaceri.

Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 9 februarie, pe Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi patru luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI), potrivit mediafax.ro.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu a arătat, în motivarea deciziei, că, după ce a intrat în posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit "mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevărate provenienţă infracţională".

 

Cum a a ascuns SOV banii din delapidare

Potrivit instanţei, deşi ştia că banii erau proveniţi din delapidarea săvârşită de Nicolae Popa, infracţiune pentru care acesta a şi fost condamnat, Sorin Ovidiu Vîntu a ascuns şi disimulat această sumă prin multiple operaţiuni de dispoziţie şi de circulaţie a proprietăţii unor bunuri ori ale drepturilor asupra acestora, fiind astfel întrunite elementele de conţinut ale infracţiunii de spălare a banilor.

Judecătorul a stabilit că Sorin Ovidiu Vîntu, prin inginerii financiare aparent legale, pornind însă de la o bază ilegală, întrucât banii proveneau din delapidare, a ascuns, a disimulat natura juridică a provenienţei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, prin creditări ale societăţiilor proprii, care la rândul lor creditau alte societăţi ce cumpărau unităţi de fond răscumpărate la valori majorate artificial, cu care erau achiziţionate imobile, chiar în ziua transferării în contul lui Vîntu a sumelor de provenienţă infracţională, imobile ce erau vândute succesiv unor societăţi comerciale aparţinând tot acestuia, dar şi prin crearea de depozite şi transferuri repetate între inculpat şi conturile SC Gelsor SA.

 

Condamnarea

Instanţa a luat în considerare, în stabilirea pedepsei, şi faptul că de la data comiterii faptelor până la judecarea cauzei au fost schimbări legislative în ce priveşte incriminarea faptelor de delapidare şi spălare a banilor, astfel că trebuie avută în vedere legea mai favorabilă în această cauză.

Astfel, judecătorul a dispus condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru spălare de bani şi achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie.

 

Confiscarea banilor

De asemenea, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a dispune confiscarea de la Vîntu a echivalentului în lei a sumei de 7.289.406 de dolari, sumă supusă procesului de spălare a banilor, şi a menţinut sechestrul asigurător pus de către procurori.

Decizia a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest caz.

În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu se află în libertate, după ce, în 19 noiembrie 2014, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa condiţionată, în dosarul în care a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii.