Scandalul legat de cele trei judecătoare de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) continuă. Rodica Aida Popa, Oana Burnel şi Simona Cârnaru, învinuite că au atacat o hotărâre pronunţată de colegii lor privind prescripţia, ar fi ignorat în repetate rânduri hotărârile irevocabile ale instituţiei pe care o reprezintă.

Judecătoare învinuite că nu respectă deciziile irevocabile. Hotărârea prin care judecătoarele ICCJ Rodica Aida Popa, Oană Burnel și Simona Cârnaru atacă dezlegarea de drept pe prescripție dată de Înalta Curte și deciziile CCR nu este un accident, scrie Lumea Justiţiei.

Potrivit portalului, cele trei judecătoare au luat mai multe decizii controversate.

Deciziile pronunţate de cele trei judecătoare

Raționamentul din decizia 615RC/2023 prin care Popa, Burnel și Cârnaru fac o pledoarie pentru nerespectarea deciziilor CCR și ÎCCJ pe prescripție se regăsește în alte doua decizii ale lor.

Deciziile sunt postate pe site-ul Înaltei Curți. Este vorba despre decizia nr. 613/RC din 12 octombrie 2023, pronunțată în dosarul 21491/3/2018, prin care judecătoarele Rodica Aida Popa, Oană Burnel și Simona Cârnaru au respins recursul în casație al DNA în dosarul afaceristului Nelu Iordache.

O altă decizie a fost pronunţată la 12 octombrie 2023. Cele trei judecătoare au respins un alt recurs în casație formulat de DNA împotrivă unei decizii a Curții de Apel Cluj de încetare a procesului penal pe prescripție.

 

Motivarea completului Popa, Burnel şi Cârnaru

În ambele decizii apare aceeași motivare prin care Popa, Burnel și Cârnaru își pun la zid colegii de la ÎCCJ care au dat dezlegarea de drept pe prescripție și judecătorii CCR care au pronunțat deciziile pe prescripție. Acuzandu-i că au generat un risc sistemic de impunitate. Deci, au contribuit la scăparea unor prezumtivi infractori.

„Astfel, desi infracțiunea de evaziune fiscala ce a făcut obiectul acuzației intra sub incidenţa dreptului Uniunii, frauda în domeniul TVA-ului constituind o fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, având în vedere elementele de interpretare a dispozițiilor europene aplicabile furnizate de Curtea Europeană de Justiție în jurisprudență anterioara și reiterate în hotărârea C-107/23 PPU.

Situația juridica ce rezulta din aplicarea Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, precum și din Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție generează un risc sistemic de impunitate. Ce constituie un caz de incompatibilitate cu cerințele articolului 325 alin. (1) TFUE și ale articolului 2 alin. (1) din Convenția PIF.

Iar standardul national de protecție astfel cum a fost stabilit de instanță suprema în procedura dezlegării unei chestiuni de drept este, conform interpretării Curții, de natura să compromită supremația, unitatea și efectivitatea dreptului Uniunii, principiul autorității de lucru judecat nu permite remedierea încălcării”, îşi argumentează deciziile cele trei judecătoare.

Haos în justiţie cu dosarele de corupţie. În ce constă scandalul legat de cele trei judecătoare

Unii judecătorii români refuză să aplice decizia Curții de Justiție a UE privind prescripția în dosare penale. Multe cauze cu inculpați foști demnitari acuzați de corupție se închid. Instanțele inferioare aplică hotărârea CJUE în cele mai diverse chipuri. Mii de dosare s-au închis.

Cel mai recent dosar de notorietate în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) s-a pronunțat cu privire la hotărârea CJUE (Curții de Justiție a UE) este cel care îl vizează pe fostul viceguvernator al Băncii Naționale, Bogdan Olteanu.

El a cerut un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Pentru a numi un anume guvernator al Deltei Dunării.  Olteanu a fost eliberat din închisoare în 2022. Eliberarea, decisă de ICCJ, după o hotărâre a Curții Constituționale a României (CCR), a venit după ce fostul viceguvernator fusese condamnat la cinci ani de închisoare.

Anul trecut, CCR a declarat neconstituțional un articol din Codul de procedură penală. Acesta  le-a permis procurorilor – în perioada 2018-2022 – să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe.

Beneficiari au fost cei cercetați sau judecați în acea perioadă, printre care și ex-guvernatorul BNR și ex-președintele Camerei Deputaților,Bogdan Olteanu. Ultimul a executat puțin peste doi ani de închisoare din totalul de cinci.

Alți beneficiari ai deciziei CCR sunt fostul ministru de Finanțe, Darius Vâlcov, fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, fostul deputat Cristian Boureanu, omul de afaceri Nelu Iordache. Toți primiseră condamnări pentru fapte de corupție.