Secretele din Parcul Carol. Locul unde Ceaușescu a copiat serbările regalității din 1906

Secretele din Parcul Carol. Locul unde Ceaușescu a copiat serbările regalității din 1906

Carol I a avut cea mai lungă domnie din întreaga istorie a românilor, din cele mai vechi timpuri și până astăzi.  A domnit  exact 48 ani și 5 luni. Nici Burebista nu l-a întrecut dacă e să credem că a domnit între 82 î.Hr. și 44 d.Hr. Ștefan cel Mare a domnit 47 ani, Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun câte 32 de ani fiecare. Domnii mai mari de 10-15 ani au avut Matei Basarab, Vasile Lupu și Constantin Brâncoveanu.

Jubileul lui Carol I, la 40 de ani de domnie

De regulă, jubileul se celebrează la 50 de ani de domnie ai unui suveran. Cum sănătatea Regelui Carol I se deteriora, încă din 1905, s-a decis ca anul 1906 să fie anul Jubileului. Corpurile legiuitoare au alocat fonduri, arhitecții au decis că va trebui să se organizeze ceva grandios. Asta însemna că se dorea o expoziție cu mari pavilioane. Se dorea să se inaugureze clădiri mari.

Expoziția urma să reunească producători atât din Vechiul Regat cât și din teritoriile românești aflate sub control rusesc sau austro-ungar. S-a ales o zonă simbolică a Capitalei. Dealul și Câmpia Filaret. La 1848, aici fusese o mare adunare populară, motiv pentru care i se spusese Câmpia Libertății.

În această zonă, astăzi Parcul Carol I, s-a inaugurat la 19 iunie 1906, Expoziția Generală Română.  În stil antic, roman, s-au construit Arenele Romane. S-au mai construit Institutul Geologic Român, Castelul Artelor și Castelul de Apă. Pe o insulă din mijlocul lacului s-a ridicat moscheea „Măria Sa Carol”, în turcește Carol Hunkiar.

Pentru că Filaret fusese prima Gară a Capitalei, simbolic, pe aici au circulat primele „omnibus-uri”, predecesoarele autobuzelor de astăzi.

Jubileul lui Carol I ironizat de Caragiale

I.L. Caragiale nu îl agrea pe Carol I. Nu primise onorurile la care visa. Cu ocazia Jubileului a scris o poezie, „Mare farsor, mari gogomani”, din care am ales ultima strofă:

„Acuma-mbătrînit în slavă, Sub casca lui de caraghioz Și cam zaharisit la glavă, Vrea chiar triumful grandioz.”

În 1919,  în Palatul Artelor, a funcționat Muzeul Militar, pentru că încă din 1878, în această zonă au fost expuse tunuri capturate la Plevna, Două dintre ele vor onora Statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate, pe care turcii le vor lua în 1916. Antonescu visase să facă acolo un monument al eroilor de la Stalingrad. Cum războiul de pe Frontul de Est a fost pierdut, comuniștii au preluat ei ideea și așa a apărut Mausoleul Eroilor Comuniști.

Caro I ctitorise și Biserica de pe Strada Cuțitul de Argint din Capitală, de lângă Arenele Romane. Defi

El s-a ridicat pe locul unde a fost moscheea. Moscheea a fost reconstruită nu departe de zona Piața Eroii Revoluției pentru că în anii 60, comuniștii români doreau să aibă relații bune cu Orientul Mijlociu.

Ceaușescu-președintele „rege”

Carol I a beneficiat în timpul lui Ceaușescu de o oarecare memorie. Sergiu Nicolaescu a făcut filmul „Pentru Patrie” cu el, în rolul principal. Cooperarea româno-rusă apărea în film, dar Carol fusese proiectat ca rol, pentru a fi un fel de Ceaușescu, impunându-se în fața rușilor. La 28 martie 1974, Ceaușescu primise sceptrul prezidențial, într-o ceremonie, amintind cumva de ceremonia de încoronare a lui Carol I. Jurnalistul Virgi Tănase chiar a scris un articol în „Paris Match” intitulat ironic ”Ceausescu I, rege comunist”, în limba franceză. Ceaușescu a ordonat uciderea lui Tănase, dar spionul trimis să execute misiunea a defectat și a alertat autoritățile franceze, asasinatul fiind evitat iar Tănase tinut de serviciile franceze într-o casă conspirativă până când Franța a făcut publică încercarea de asasinare a jurnalistului.

nicolae_ceausescu_coperta_revista_cinema_aprilie_1980

Congresul XIV al PCR din noiembrie 1989 a fost făcut ca un fel de Jubileu inspirat de ceea ce se făcuse pentru Carol I. Defilarea de 23 august 1989, când se împlineau 45 ani de la momentul istoric al întoarcerii armelor, s-a făcut pe bulevardul care trece prin fața Casei Radio, un mamut ruinat de beton care agonizează și astăzi. Au defilat producătorii români din toate județele cu realizările lor.

Poate că privind la jubileul lui Ceaușescu, versurile lui Caragiale s-ar fi potrivit și la 23 august 1989.