BNS cere dezbatere în CSAT privind gazele din Neptun Deep. Sindicatele contestă prețul de achiziție stabilit pentru stat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Blocul Național Sindical (BNS) i-a cerut, miercuri, președintelui Nicușor Dan să inițieze în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) o dezbatere privind securitatea energetică a României. Sindicaliștii vor ca autoritățile să analizeze inclusiv decizia prin care statul român urmează să cumpere gaze naturale de la OMV Petrom, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării zăcămintelor din perimetrul Neptun Deep.

BNS a transmis că la o astfel de dezbatere ar trebui să participe toate instituțiile cu atribuții în domeniu, între care Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliul Concurenței.

Solicitarea vine după promulgarea Legii nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare. BNS a susținut că actul normativ prevede achiziția de către stat a 49,9 milioane MWh, echivalentul a 49,9 TWh, de gaze naturale provenite din proiectul Neptun Deep, pentru o valoare totală de peste 2,4 miliarde de euro.

Potrivit sindicatului, în perioada 2027-2034, statul român va cumpăra aceste gaze de la OMV Petrom la un preț de 48,752 euro/MWh, în baza dreptului de preempțiune.

„Nu vorbim despre o decizie cu efect limitat la o tranzacție comercială. Vorbim despre o decizie care poate produce efecte asupra bugetului de stat, facturilor populației, prețurilor energiei electrice, competitivității industriei românești și atractivității României pentru investiții, timp de șapte ani”, a transmis BNS într-o scrisoare deschisă adresată președintelui.

BNS vede două scenarii în funcție de evoluția prețului gazelor

Sindicaliștii au prezentat două posibile situații pe care le consideră relevante pentru evaluarea impactului economic al deciziei.

În primul scenariu, prețul gazelor de pe piața liberă ar ajunge sub nivelul de 48,752 euro/MWh stabilit prin lege. În acest caz, BNS a susținut că statul ar cumpăra gazele la un preț mai mare decât cel al pieței și ar trebui ulterior să le valorifice într-un context în care prețul ar putea fi mai mic.

Diferența ar putea reprezenta, în opinia sindicaliștilor, o pierdere pentru stat, suportată în cele din urmă din fonduri publice.

Gaze naturale / Sursa foto: Reuters

BNS a comparat prețul stabilit prin lege cu nivelul de 120 de lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate consumatorilor casnici și producătorilor de energie termică. Potrivit organizației, 48,752 euro/MWh înseamnă aproximativ 256 de lei/MWh.

Al doilea scenariu prezentat de BNS presupune transferarea costului suplimentar al gazelor către economie și către consumatori.

„Dacă luăm drept reper un preț de 22,8 de euro/MWh (preț reglementat acum pentru populație) și îl comparăm cu prețul de 48,752 de euro/MWh, vorbim despre o creștere de 113% a prețului gazului, nu despre o ajustare marginală”, au susținut liderii sindicali.

Aceștia au arătat că gazele naturale reprezintă o componentă importantă a costurilor pentru populație, industrie și producția de energie electrică.

BNS susține că prețul gazului ar putea influența și energia electrică

Sindicaliștii au inclus în analiza lor și producția de energie electrică pe bază de gaze naturale.

Potrivit BNS, pentru producerea unui MWh de energie electrică sunt necesari aproximativ 2,5 MWh de gaze naturale. Organizația a calculat că, la prețul de 48,752 euro/MWh, costul gazului pentru producerea unui MWh de energie electrică ar ajunge la peste 120 de euro.

La acest nivel s-ar adăuga, potrivit BNS, costurile de transport și distribuție, accizele, TVA-ul și certificatele de emisii de carbon. Sindicaliștii au estimat astfel că prețul final ar putea depăși 180 de euro/MWh pentru consumatorii industriali și casnici.

BNS a susținut, de asemenea, că populația racordată la sisteme centralizate de încălzire s-ar putea confrunta cu o creștere de peste 100% a facturilor la căldură, în condițiile în care gazele ar fi utilizate în centralele de cogenerare la un preț de aproximativ două ori mai mare decât cel actual.

Sindicatele avertizează asupra competitivității industriei

BNS a ridicat și problema efectelor pe termen lung pe care le-ar putea avea stabilirea prin lege a prețului de 48,752 euro/MWh.

„Într-o economie în care prețul energiei reprezintă unul dintre principalii factori care determină competitivitatea, investitorii au nevoie de predictibilitate, dar și de prețuri competitive”, au transmis sindicaliștii.

BNS a susținut că, în cazul în care energia ar deveni structural mai scumpă în România, există riscul ca unele investiții să fie direcționate către alte piețe, iar companiile care produc în România să își piardă competitivitatea.

„În traducere, investitorii vor fugi și vor închide fabricile, uzinele și toate afacerile care astăzi plătesc taxe și impozite la bugetul de stat și asigură venituri pentru milioane de lucrători!”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Sindicatul a apreciat că o decizie de asemenea amploare ar trebui să fie fundamentată pe o analiză economică detaliată.

„România traversează mai multe crize suprapuse care generează creșteri de prețuri în energie, iar românii constată cu ochiul liber că Guvernul nu poate face față provocărilor unei piețe libere”, au transmis liderii BNS.

Ce analize cere BNS

BNS a cerut autorităților cu atribuții în domeniu să prezinte analize privind efectele achiziției gazelor la prețul prevăzut de lege asupra facturilor la gaze și energie electrică, inflației, competitivității industriei și bugetului de stat.

Sindicatul vrea, între altele, să afle care ar fi impactul prețului de 48,752 euro/MWh asupra facturii finale plătite de consumatorii casnici în perioada 2027-2034 și asupra prețului energiei electrice.

De asemenea, BNS solicită o evaluare a impactului asupra bugetului de stat în situația în care prețul de piață al gazelor ar coborî sub nivelul stabilit prin lege, precum și o estimare a eventualei pierderi pentru stat.

Pe lista întrebărilor se află și efectele asupra inflației, industriei românești, costurilor de producție și investițiilor străine directe.

De ce cumpără statul gazele de la OMV Petrom

BNS cere explicații și în legătură cu alegerea furnizorului și nivelul prețului. „Care este beneficiul economic net pentru România în urma acestei decizii, după raportarea costurilor potențiale pentru buget, consumatori și economie? De ce a ales România să cumpere gaze naturale de la OMV Petrom (49,9 TWh de gaze naturale din perimetrul offshore Neptun Deep), când ROMGAZ, companie a statului român, deține jumătate din gazele care vor fi exploatate prin proiectul Neptun Deep?”, a întrebat BNS.

Sindicaliștii vor, de asemenea, să știe de ce a fost stabilit prețul de 48,752 euro/MWh, în condițiile în care, potrivit estimării citate de ei, contractele pentru 2027 de la Bursa de gaze naturale din Olanda (TTF) indicau un nivel de 45 de euro/MWh.

BNS a cerut ca toate aceste aspecte să fie discutate în CSAT, alături de instituțiile responsabile de politica energetică și de funcționarea pieței.

„Resursele României trebuie să fie o sursă de prosperitate pentru români, nu o sursă de pierderi pentru buget sau de scumpiri pentru consumatori”, a transmis BNS la finalul scrisorii adresate președintelui.