Folosind cu abilitate scurgerile de informații, președintele truc Erdogan a transformat ancheta uciderii lui Jamal Khashoggi într-un joc geopolitic.

Miza jocului pe care îl face Erdogan în cazul Khashoggi este foarte mare, arată o analiză a Politico. Dacă reușește, Erdogan poate spulbera influența Arabiei Saudite, crescând șansele Turciei de a deveni liderul taberei arane sunnite în Orientul Mijlociu.

Dacă însă Erdogan dă greș, Ankara își compromite relația vitală cu Riadul și transformă Arabia Saudită într-un dușman de moarte pentru decenii de acum încolo.

Iar Erdogan pare foarte conștient de aceste riscuri.

Pe de o parte, surse neoficiale transmit în permanență către media turce și occidentale amănunte incriminante la adresa regimului saudit obținute din interiorul anchetei. Dat fiind că Erdogan deșține controlul absolut asupra tuturor instituțiilor statului (cu atât mai mult asupra celor de forță), este aproape sigur că aceste scurgeri sunt dirijate de președinte însuși.

Pe de altă parte, în public Erdogan a încercat să afișeze un ton diplomatic. În timp ce nu a avut nici un fel de scrupule să-i atace grosolan pe liderii occidentali - calificându-i drept „fasciste” și „naziste” autoritățile din Olanda și Germania – față de saudiți folosește termenii cei mai respectuoși.

„Nu mă îndoiesc de sinceritatea păzitorului celor două moschei”, a declarat Erdogan marți în fața parlamentului turc, rferindu-se la jurisdicția regatului saudit asupra locurilor musulmane sfinte de la  Mecca și Medina.

Semnificativ este că Erdogan a evitat să-l menționeze pe fiul regelui saudit, Mohammed Bin Salman (zis MBS), moștenitorul coroanei și liderul de facto al Arabiei Saudite.

De când Khashoggi a intrat acum trei săptămâni în consulatul saudit din Istanbul, pentru a dispărea definitiv, cresc suspciunile că MBS este cel care a ordonat lichidarea acestuia.

După ce mai întâi a prezentat o serie de dezmințiri neplauzibile, Riadul a recunoscut că ziaristul a fost ucis în interiorul consulatului, dar continuă să susțină că a fost ucis de activiști rebeli. Corpul său nu a fost încă descoperit.

Când Erdogan a vorbit marți despre cazul Khashoggi, a contestat varianta saudită, dar s-a ferit să-l acuze direct pe MBS. „Este o indicație că Erdogan încearcă să mineze autoritatea lui MBS, păstrând în același timp bunele relații dintre Ankara și Riad, într-un forate complicat exercițiu de echilibristică”, spune Gönül Tol, director de studii turce la Middle East Institute din Washington, citat de Politico.

Turcia și Arabia Saudită s-au ciocnit de numeroase ori în ultimii ani, din cauza intereselor lor diferite în regiune. Ankara sprijină Qatarul și păstrează relații strânse cu Iranul șiit, țări considerate dușmane de către Arabia Saudită.

Turcia a observat așadar cu îngrijorare că Statele Unite, sub Donald Trump, își centrează politica lor în Orientul Mijlociu în jurul Arabiei Saudite și a lui MBS, iar tânărul prinț saudit a lansat deja reforme spectaculoase, liberalizând regimul islamic dur de până acum câțiva ani. Între timp, dimpotrivă, Erdogan trage Turcia pe calea islamizării galopante, ceea ce a răcit relațiile cu Statele Unite.

Relațiile dintre Turcia și Arabia Saudită au devenit mult mai tensionate de când regele saudit Salman l-a numit pe MBS drept succesor al său în iunie trecut , au observat analiștii. Prințul moștenitor a declarat anul acesta că Turcia face parte din „Triunghiului Răului”, alături de Iran și de extremiștii religioși, membrii ai Frăției Musulmane.

Nu întâmplător, Jamal Khashoggi făcea parte din Frăția Musulmană, era adeptul unei linii islamiste dure și fusese un apropiat al lui Ossama Bin Laden. Khashoggi s-a plasat în tabăra rivală, care se opunea reformelor lui MBS, și a fugit în Statele Unite atunci când risca să fie arestat la Riad pentru acțiunile sale de destabilizare la adresa prințului saudit.

„Există o lungă rivalitate (între Arabia Saudit și Turcia – n.r.), însă nici una dintre țări nu a atacat-o atât de frontal pe cealaltă, până la venirea la putere a lui MBS”, spune Tol. „În ultima perioadă, am asistat la dclarații și la gesturi politice mult mai ostile la adresa Turciei.”

Este vorba în special de blocada economică impusă de Arabia Saudită și de aliații săi Qatarului anul trecut, ca și de sprijinul acordat de saudiți în anumite zone din Siria Forțelor Democratice Siriene (SDF). SDF, sprijinite de Statele Unite sunt dominate de milițiile kurde YPG, considerate teroriste de către Turcia.

Erdogan ar dori înlocuirea de la putere a lui MBS, afirmă observatorii. Dar puțină lume se așteaptă cu adevărat ca regele Salman, acum în vârstă de 82 de ani, să-l revoce pe prințul moștenitor – cel puțin nu fără o presiune mare din partea Washingtonului.

Din motivele arătate mai sus, administrația Trump s-a arătat șovăitoare să acuze de la înceout Riadul pentru asasinarea lui Khashoggi. Însă tonul președintelui american s-a înăsprit după vizita directoarei CIA, Gina Haspel, la Ankara săptămâna aceasta, în cursul căreia ar fi ascultat o înregistrare pe care s-ar fi auzit torturarea și asasinarea lui Khashoggi.

„Washingtonul și administrația Trump au început să adopte o linie mai dură. Aceasta va determina Ankara să-l atace pe MBS”, spune Asli Aydintașbaș, membră în Consiliul European pentru Relații Externe.

„Să nu uităm totuși vulnerabilitatea economică a Turciei”, a adăugat aceasta. „(Arabia Saudită) nu este o țară cu care Turcia vrea să se pună.”

Cetățenii saudiți au investiții considerabile în domeniul imobiliarelor în Turcia și peste o jumătate de milionde turiști saudiți au mers în Turcia anul trecut.

La rândul său, Turcia se confruntă cu o încetinire gravă a ritmului de creștere economică și cu o inflație galopantă.

Pentru a evita un conflict bilateral cu Riadul, Ankara a făcut eforturi să transforme asasinarea lui Khasoggi într-un scandal internațional, păstrând controlul asupra afacerii prin scurgerile dirijate de informații.

„Turcia nu dorește ca aceasta să devină o criză bilaterală turco-saudită,c u Erdogan de o parte și MBS de cealaltă”, spune Galip Dalay, cercetător invitat la Universitatea Oxford.

„Turcia are toate motivele să creeze un cadru în care Occidentul să ceară o alternativă la MBS, sau poziția lui MBS să slăbească dramatic. Dacă acest lucru nu se întâmplă, MBS riscă să se răzbune pe Erdogan.”

Însă Dalay, care este un prieten al lui Khashoggi, a avertizat și că atenția asupra scandalului va scădea la un moment dat și că Turcia trebuie să fie foarte atentă pentru a nu păstra informații cruciale în scopuri strategice.

„Intențiile Turciei ar fi atunci puse la îndoială”, declară el. „Iar aceasta va deturna atenția de la asasinarea jurnalistului de către regimul saudit înspre ciocniri geopolitice.”

În timp ce mulți au interpretat discursul lui Erdogan din această săptămână ca un semnal către Riad că Ankara nu va înceta să ancheteze moartea lui Khashoggi, unii observatori văd dimpotrivă semne că Turcia este gata să închidă afacerea.

Suat Kiniklioglu, profesor la Middle East Center la Universitatea Oxford, a vorbit despre o convorbire telefonică între Erdogan și MBS, miercuri, indicând că Ankara și Riad lucrează la o înțelegere.

„Semnalele pe care le primim arată că Turcia nu va forța mai mult de atât, dar probabil că nu vom afla niciodată care a fost prețul.”

Și Tol consideră convorbirea telefonică dintre cei doi drept un semn de dezescaladare, dar avertizează că următoarea mișcare a Turciei depinde în mare parte de administrația Trump.

Până la urmă, soarta lui MBS și a tronului saudit se decide la Washington și Riad, nu la Ankara.

„Turcia poate contribui la înclinarea balanței, dar nu poate face jocurile”, declară Aydintașbaș. „Și va trebui să suporte consecințele, dacă MBS va rămâne la putere.”