Contactată de EVZ, Dana Anghel, partenera de-o viață al lui Jean Chelba, a relatat că, în 2007, a luat un credit de nevoi personale de 4.000 de euro și a plătit rate lunare de câte 200 de lei până în 2011. Odată cu pensionarea pe caz de boală, Dana Anghel nu a mai putut să plătească rata, care însemna jumătate din pensia de 400 de lei. Banca a vândut creanța la o firmă de recuperare, iar recuperatorii i-au bătut la ușă după alți câțiva ani, timp în care s-a petrecut și tragedia din Colectiv, iar familia a luat calea altor procese.

„După mai multe luni, deja ani, în 2017 a venit un băiat în mare viteză cu niște plicuri, le-a rupt și le-a pus în gard. Nu am strigat după el, am zis că sunt niște acte de ale lui Tataie (n.r. – cum îi spuneau apropiații lui Jean Chelba), de la proces. El s-a uitat abia a doua zi și a spus: ăștia ne anunță că marți vin la licitație pentru casă. Era vineri seară. Am vorbit cu avocatul și i-am spus ce am primit: carte funciară, intabularea, evaluarea casei la 65.000 de euro. Eu știam că fac evaluarea așa…dar casa de lângă, din care au rămas doar pereții și acoperișul este 150.000 de euro…Actele le-au transmis mult peste termenul de contestație. Noi în instanță am pierdut pe motiv de tardivitate. Plicuri de înștiințare nuam primit. Poștașul aducea o groază de acte, cum era Tataie cu procesul, dar plicuri de înștiințare, nu”, a relatat Dana Anghel. 

Ea a spus că din prețul imobilului, pe care îl consideră subevaluat, firma de recuperare cu sediul în Malta își va scădea cheltuielile cu executarea, astfel că din valoarea casei de pe Ecaterina Varga nr. 10 va rămâne cu aproximativ o treime, dacă nu un sfert. Avocatul Adrian Cuculis a explicat pentru EVZ cum poți să pierzi o proprietate de sute de mii de euro pentru o datorie de doar 4.000: „Legea în România prevede că pentru datorii mai mari de 10.000 de lei poți fi executat silit pe imobil, dar când disproporția între suma datorată și valoarea bunului imobil este evidentă, precum în acest caz, se poate face o cerere de restrângere a executării la venituri (n.r. – nu la imobil). Numai că în acest caz, acești oameni au ajuns la noi după ce actul de adjudecare a fost emis. Au fost greșeli unele după altele”.