Astăzi se sfințește apa, de către preoți, la biserică. Apei astfel sfințită i se spune Agheasma Mică. Celei sfințite de Bobotează i se spune Agheasma Mare.
După slujba de sfinţire a apei, preoţii îi stropesc pe credincioşi cu apă binecuvântată şi cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău”. În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu Agheasma Mică, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.
Nu se muncește și nu se spală nimic
Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcăminte, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată. Conform tradiției, pe vremuri, cine lucra în ziua sărbătorii Izvorului Tămăduirii, era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte. În plus, în trecut nu se teșea nimic deoarece cu pânză țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți, pentru că nu puțeau fi primiți pe cealaltă lume.
În mediul rural, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei.
Recomandările noastre
