Proiectul, finanțat de Administrației Fondului Cultural Național, s-a bucurat de succes, mii de elevi umplând spațiile puse la dispoziție de școli pentru prezentarea spectacolului de teatru despre istoria Dobrogei. „A fost o experiență deosebită. Am fost impresionați de dorința de cunoaștere pe care au manifestat-o elevii. A fost, într-adevăr, un mod interesant prin care le-au fost transmise informații importante despre istoria Dobrogei, iar ei au răspuns cu atenție și receptivitate.”, a declarat Georgiana Rusu, managerul proiectului.

„Impactul proiectului a fost cel scontat. Pot spune chiar că realitatea a depășit așteptările. În perioada următoare, vom studia posibilitatea ca în toamnă să prezentăm lecția noastră de istorie culturală a Dobrogei și în alte localități ale județului, poate din fonduri de la Consiliul Județean, dacă va fi organizată o sesiune de finanțare.”, a spus și Sebi Pătrunjei, coordonator de activități.

 

Proiectul a presupus producția unui spectacol de teatru muzical, cu o durată de 50 de minute, bazat pe un scenariu original, în care s-au regăsit referiri la repere esențiale care au marcat istoria Dobrogei, care au fost aduse în atenția liceenilor într-o formă artistică atractivă.

 

În cadrul său s-a evidențiat un adevăr incontestabil, unanim recunoscut: Dobrogea reprezintă un model de conviețuire interetnică, un exemplu de diversitate și toleranță, fiind privită ca un standard în ceea ce privește armonia dintre diversele etnii conlocuitoare. În acest sens, spectacolul a fost realizat în baza unui scenariu pigmentat cu fragmente muzicale, replici și/sau dialoguri purtate în limbile celor mai importante etnii care conviețuiesc alături de români pe teritoriul Dobrogei: turci, tătari, romi, ruși-lipoveni, aromâni, greci, bulgari, evrei etc.

 

Documentarea a fost realizată de Cristian Cealera, scenariul a fost semnat Luiza Martinescu, iar ilustrația muzicală a fost creația lui Alex Rebegea. Regia artistică i-a aparținut lui Iulian Enache. Spectacolul a fost prezentat în localitățile: Băneasa, Ostrov, Adamclisi, Dobromir, Hârșova, Ciobanu, Poarta Albă, Castelu, Murfatlar, Cobadin, Topraisar, Negru Vodă, Cogealac, Mihai Viteazu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Cumpăna, Techirghiol, Ovidiu și Năvodari. Accesul a fost gratuit. Bugetul total al proiectului a fost de 78.000 lei, din care 70.000 lei reprezintă finanțare AFCN, iar 8.000 lei contribuție proprie a beneficiarului.

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: