Iranul şi Arabia Saudită se situează pe poziţii adverse în conflictele din regiune, începând cu cel din Yemen până la cele din Siria şi Irak. Cele două ţări şi-au întrerupt relaţiile diplomatice în 2016.

„Detensionarea dintre cele două ţări musulmane în regiunea Golfului Persic este în interesul ambelor naţiuni şi al regiunii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Saeed Khatibzadeh, în timpul unei conferinţe săptămânale televizate. „Dorim rezolvarea problemelor care există între cele două ţări… Vom depune toate eforturile în acest sens”, a declarat el.

Ambasadorul Rayed Krimly, şeful Departamenului de Planificare Politică din cadrul Ministerului de Externe saudit, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că negocierile dintre Arabia Saudită şi Iran au drept scop reducerea tensiunilor regionale. El a spus că este prea devreme pentru a vorbi despre rezultatul acestor discuţii şi că Riadul vrea să vadă fapte concrete.

Oficiali din Orientul Mijlociu şi alte surse au declarat luna trecută că cele două ţări au avut două runde de negocieri.

Sosirea la putere a preşedintelui Joe Biden în SUA a modificat calculele diplomatice în Orientul Mijlociu. Washingtonul doreşte să reia acordul nuclear cu Iranul, pe care predecesorul lui Biden, Donald Trump, l-a abandonat, şi a îndemnat Arabia Saudită să pună capăt războiului împotriva forţelor houthi din Yemen, forţe pro-Iran.

Surse au declarat luna trecută pentru Reuters că Teheranul a promis să facă uz de influenţa sa pentru a opri atacurile forţelor houthi asupra Arabiei Saudite, cerându-i în schimb Riadului să susţină negocierile asupra acordului nuclear.

Negocierile care au demarat la Viena între Teheran şi puterile mondiale sunt menite să readucă SUA şi Iranul la respectarea totală a acordului nuclear. Încheiat în 2015 în timpul primului mandat al lui Rouhani, la finalul unor lungi negocieri purtate de Zarif, acordul viza să-i ofere Iranului ridicarea sancţiunilor în schimbul limitării programului său nuclear. Însă acordul a început să se destrame în 2018, când Trump a retras SUA şi a reimpus sancţiuni. Drept răspuns, Iranul şi-a intensificat activităţile nucleare un an mai târziu.