Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, născut la 25 august 1929, avea 90 de ani, fiind cel mai în vârstă membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În urmă cu exact o lună fusese internat la Spitalul Matei Balș din București, cu simptome de pneumonie acută și infectare cu coronavirus.

Cu o zi înainte, de Sfintele Paști, Arhiepiscopul Pimen a oficiat Sfânta Liturghie și s-a împărtășit cu Sfintele Taine din același potir cu mai mulți părinți dar nici unul dintre cei 25 de preoți din diferite parohii, care au fost identificați în cadrul anchetei epidemiologice efectuate de autoritățile sanitare sucevene, nu au contactat coronavirus, ceea ce dovedește, încă o dată, taina vieții veșnice din Sfântul Potir.

Bătrânul ierarh și-a ales ca loc de înmormântare Sihăstria Putnei, un schit al Sfintei Mănăstiri Putna, de care ÎPS Pimen a fost atât de legat și unde a fost ghid și stareț. Trecerea la cele veșnice a Înaltului Pimen survine într-un moment dificil pentru viețuitorii Mănăstirii Putna.

Potrivit surselor noastre, confirmate și de avocatul Antonie Popescu, fost membru marcant al Ligii Studenților, monahii Mănăstirii au fost internați forțat la Spitalul din Suceava, fără a fi testați, cu toate că majoritatea erau evident asimptomatici și deși Mănăstirea are spațiu de izolare, pe care de altfel l-a pus la dispoziția sucevenilor încă de la începutul crizei și a carantinei.

Între cei ridicați nevoluntar se află însuși starețul Mănăstirii, Părintele Melchisedec Velnic, o personalitate a Bisericii Ortodoxe Român și un apropiat al Înaltului Pimen. Părintele Melchisedec este același stareț care l-a întâmpinat și pe Regele Mihai la Putna, în 26 aprilie 1992, la prima sa vizită în țară de după fugărirea pe autostradă din 25 decembrie 1990.

Regele Mihai a aprins Sfânta Lumină de la Pimen

Între numeroasele evenimente trăite de vrednicul de pomenire Părinte Pimen în cei 70 de ani de slujire a lui Hristos, se află și participarea Regelui la Învierea Domnului din anul 1992, când a venit la Putna la invitația Arhiepiscopului. Fără invitația sa oficială, Regele nu ar fi putut intra în țară după cei 45 de ani care trecuseră de la abdicarea lui.

Un milion de români l-au aclamat atunci pe străzile Bucureștilor, potrivit CNN. În Sâmbăta Mare, Regele și soția sa, Ana, însoțiți de prințul Nicolae, au fost așteptați de ÎPS Pimen pe aeroportul din Salcea de unde s-au îndreptat spre Putna. Starețul Mănăstirii, Părintele Melchisedec Velnic, l-a primit pe Rege în pridvorul bisericii cu Evanghelia şi Crucea, aşa cum erau întâmpinaţi odată domnitorii.

La mormântul lui Ștefan cel Mare s-a ținut o slujbă, iar a doua zi peste 5000 de oameni, veniți din toată țara au participat la slujba Învierii, unde s-a cântat „Hristos a Înviat” și Imnul Regal și s-a scandat ”Trăiască Regele!”, ”Regele Mihai!,” “Regele şi Patria.”

Iată relatarea Înaltului Pimen despre acel moment emoționant, așa cum a fost reprodusă de ziarul Lumina al Patriarhiei Române:

„Regele Mihai a venit la Mănăs­tirea Putna să se închine la mor­­mântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și să participe la slujba de Sfintele Paști. Încer­case de două ori să vină în țară și nu i s-a aprobat, așa cum știm cu toții. Orice bun creștin are o mare dorință de a se închina la Sfântul Mormânt al Mântuitoru­lui nostru Iisus Hristos, la Ie­­ru­­­­salim. Orice bun român are dorința de a se închina la mor­mân­tul lui Ștefan cel Mare, nu­­mit de Mihai Eminescu «alta­rul conștiinței noastre nați­o­­­nale», iar Mănăs­tirea Putna, «Ierusalimul neamului nostru românesc». Dorința Majestății Sale a fost firească și legitimă, ca fiu și suveran al ţării prin ungere.

Primii pași după un lung surghiun i-a făcut așadar la Put­na. «Nu avem viitor dacă nu ne respec­tăm trecutul», a spus Ma­jestatea Sa în cuvântul ținut în Parlamen­tul României cu ani în urmă. Putna ne amintește cel mai mult de trecutul nostru ro­mâ­­nesc, de istoria neamului nos­tru. L-am întrebat atunci cum a putut rezista atâția ani în sur­ghiun. Mi-a răspuns: cu ru­­gă­­ciu­­ne, credință și nădejde în Dumnezeu. Am constatat la Ma­jestatea Sa o judecată pă­trun­­­zătoare în Duhul adevă­ru­lui privind istoria nea­mu­lui nos­tru românesc. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în Împă­răția cerurilor întru bucuria mântuirii!” Asemenea și pe Înaltul Pimen, spunem noi.

Nicolae Ceaușescu la Putna

Mai puțină lume știe că ierarhul plecat la Domnul i-a fost ghid și lui Nicolae Ceaușescu, la prima vizită a acestuia la o Mănăstire, după instalarea în funcția de secretar general al Partidului. Înaltul Pimen a povestit în câteva rânduri cum a decurs vizita, care s-a soldat cu aprobarea acoperirii bisericii Mănăstirii cu tablă de cupru, considerat atunci material de război.

Monitorul de Suceava a obținut și o fotografie de la acel moment. Pimen amintea că Ceausescu a fost impresionat la mormântul lui Ștefan și că a observat cum pe o hartă a Moldovei medievale dispusă în Muzeul Mănăstirii îi lipsește teritoriul de până la Nistru și a dispus imediat să fie redată corect harta, și cu Basarabia furată de ruși.

Redăm aici povestea istorisită de Înaltul Pimen în revista Mănăstirii Putna: „În anul 1966, Nicolae Ceaușescu a vizitat Mănăstirea Putna cu prilejul împlinirii sorocului de 500 de ani de la punerea pietrei de temelie a bisericii Mănăstirii Putna. După această vizită, Putna, îndeosebi, dar și celelalte mănăstiri au fost „năvălite” de mulțimea turiștilor, mai ales a școlarilor și a studenților.

„Dacă Ceaușescu a fost la Putna, nu mai are nimeni dreptul să ne mai urmărească și să ne ceară socoteală de ce mergem la biserică și la mănăstiri”, spuneau turiștii cu multă bucurie sufletească. Zoe Ceaușescu, după vizita tatălui ei, a fost de trei ori la Putna, în vizită particulară. Găzduia la o familie în comuna Putna.

Seara, când nu mai erau turiști în mănăstire, venea, intra în biserică, îngenunchea în fața mormântului lui Ștefan cel Mare câteva minute, săruta mormântul, săruta și icoanele din catapeteasma bisericii, săruta mâna părintelui ghid, mulțumindu-i, și pleca la gazda sa din Putna. Ea a cerut o carte cu litere chirilice, „pentru cultura ei”; părintele stareț Gherasim a priceput ce dorește în realitate; i-a dat un Ceaslov și o Psaltire.”

S-a aplecat să sărute Biblia, dar l-a tras Elena de mânecă

Și fostul director de la „Europa Liberă”, Nicolae Stroescu Stînişoară, povește într-un interviu un moment asemănător petrecut la Putna și relatat de un veteran al postului de radio, Valeriu Pop, trimis în România la prima vizita a șefului URSS, Mihail Gorbaciov, în mai 1987.

„Mi-a spus că stareţul, IPS Pimen, i-a recunoscut vocea după, de altfel, sporadicele lui participări la programul Lumea Creştină şi a fost foarte amabil cu el. S-a oferit chiar să-i dea un interviu, crezând că are un magnetofon asupra lui. I-a istorisit următoarele: „Cred că prin 1983 cei doi Ceauşeşti au venit împreună cu vreo opt vizitatori americani la Mănăstirea Putna. Când, la sfârşitul unei ceremonii, stareţul a stat cu Biblia în faţa altarului pentru a fi sărutată de credincioşi, iar americanii au intrat în şir şi s-au conformat ritualului, Nicolae Ceauşescu, ajuns în faţa stareţului, se aplecase să sărute Biblia, când Elena Ceauşescu l-a tras de mână spunându-i: Nicule, noi suntem atei!”.”

Anul 1983 consemnează și vizita vice-președintelui de pe-atunci al SUA, George Bush Sr, dar doar la București. Cine-o fi fost în delegația americană rămâne un mister.

IPS Pimen rămâne în conștiința publică și prin cuvintele adresate la finalul unui Scrisori Deschise lui Victor Ponta, pe când acesta era prim-ministru: ” Numai Dumnezeu poate să-i înțelepțească pe politicienii care s-au instalat la putere prin minciună și jefuirea averii naționale și care corup oameni din Justiție”.