Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, azi, spre reexaminare Parlamentului Legea pentru aprobarea OUG nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care reglementează acordarea titlului de doctor.

În cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şeful statului arată că acest act normativ instituie norme noi referitoare la organizarea şcolilor doctorale, evaluarea activităţii acestora, acordarea şi retragerea titlului de doctor, renunţarea la titlul de doctor, modalităţile de acordare a atestatului de abilitare şi sancţiuni în materie. El precizează că intervenţiile legislative menţionate au drept scop descentralizarea deciziei cu privire la emiterea şi retragerea titlului de doctor, precum şi acordarea calităţii de conducător de doctorat prin responsabilizarea universităţilor în procedura de acordare sau retragere a titlului de doctor, precum şi în procedura de abilitare, potrivit Agerpres.

"În opinia noastră, acest obiectiv avut în vedere de legiuitor nu poate fi efectiv şi real câtă vreme implică trecerea la criterii şi proceduri stabilite individual, de fiecare universitate în parte, în detrimentul unui set de condiţii minimale, unitare, referitoare la procesul de susţinere a tezei de doctorat, la procedura de abilitare şi la procedura de analiză a eventualelor abateri de la normele de integritate. Soluţia legislativă propusă este greu de înţeles şi în contextul în care, pe de o parte, nu a fost realizată până în prezent acreditarea şcolilor doctorale în condiţiile Legii nr. 1/2011, iar pe de altă parte este afectat semnificativ controlul public asupra calităţii şi transparenţei procedurilor utilizate de instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat", se arată în cererea de reexaminare.

Iohannis subliniază că în lipsa certificării calităţii şcolilor doctorale existente în România această descentralizare simultană a deciziei privind acordarea şi retragerea titlurilor de doctor şi a procesului de abilitare nu conferă premise clare şi sigure pentru asigurarea performanţei şi recunoaşterii şcolilor doctorale la nivel naţional şi internaţional.

"Indiferent însă de opţiunea legiuitorului şi fără a diminua importanţa principiului autonomiei universitare, care trebuie însă dublată de responsabilitate, considerăm că în climatul actual de neîncredere în procesul de analiză a sesizărilor de plagiat, modificările legislative privind regimul juridic al doctoratelor şi al abilitărilor ar trebui să contribuie la realizarea unui sistem educaţional şi de cercetare apt să sancţioneze şi să descurajeze frauda academică. Acest sistem ar trebui să se bazeze pe transparenţă decizională şi pe proceduri clare şi coerente, astfel încât mediul academic în ansamblul său să îşi recâştige credibilitatea", se precizează în cererea de reexaminare.

Şeful statului punctează că dispoziţiile legii transmise la promulgare, despre care susţine că pun în discuţie, în mod real, şi în ce măsură aceasta mai are legătură cu scopul iniţial al ordonanţei, ridică însă probleme de fond ce pot genera neclarităţi şi incoerenţă în aplicare, precum şi confuzie instituţională între diferitele structuri implicate în proces.

Cu privire la posibilitatea înfiinţării unui Colegiu Naţional al Instituţiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (CNIOSUD) se arată că aceasta nu poate fi lăsată exclusiv la nivelul reglementării infra legale, ci este necesar ca reperele esenţiale să fie stabilite în Legea nr. 1/2011.

De asemenea, preşedintele Iohannis susţine că înlocuirea evaluării instituţionale cu cea individuală a fiecărei şcoli doctorale din cadrul unei IOSUD poate creşte riscul ca unele şcoli doctorale neperformante sau care înregistrează evaluări individuale scăzute (în ceea ce priveşte infrastructura laboratoarelor, echipei de cercetare şi performanţele conducătorilor de doctorat) să îşi continue activitatea.

Şeful statului solicită şi reanalizarea prevederilor prin care metodologia de evaluare în vederea acreditării şcolilor doctorale să fie avizată de Consiliul Naţional al Rectorilor, în condiţiile în care acest organism este organizat ca asociaţie şi nu ca instituţie de utilitate publică.

"Apreciem că ar trebui reanalizată procedura administrativă a avizării metodologiei de către Consiliul Naţional al Rectorilor. În absenţa unor criterii uniforme cu privire la standardele de performanţă, stabilite de un organism independent, apreciem că procedura de evaluare ar putea conduce la arbitrariu, lipsă de transparenţă şi ar putea fi de natură să nu garanteze asigurarea performanţei în sistemul de educaţie pentru studiile doctorale", spune Iohannis.

El subliniază că în prezent nu există o metodologie care să reglementeze modul în care agenţiile membre EQAR îşi desfăşoară activitatea în România, ceea ce poate conduce la blocaje provocate de verdicte contradictorii între ARACIS şi agenţia externă.

Şeful statului indică faptul că legea modifică organizarea şcolilor doctorale, care se face prin hotărârea Senatului universitar sau Prezidiului Academiei Române. Iohannis arată că se reglementează o nouă structură, respectiv Senatul universitar al IOSUD, căreia îi sunt atribuite prerogative semnificative cu privire la: organizarea şcolilor doctorale; acordarea calităţii de coordonator de doctorat prin atestatul de abilitare; stabilirea cerinţelor pentru elaborarea tezei de doctorat; constituirea unor comisii cu rol ştiinţific care să verifice respectarea procedurilor şi a standardelor de calitate şi etică profesională pentru fiecare teză de doctorat; acordarea sau neacordarea titlului de doctor.

"Or, deşi legea atribuie astfel de competenţe senatului universitar al IOSUD, ea nu precizează natura juridică a acestui organism, componenţa, procedura de selectare a membrilor şi de desemnare a conducerii, procedura de luare a deciziilor în cadrul senatului, actele juridice pe care le poate adopta, precum şi raporturile sale cu structurile de conducere din cadrul universităţilor", afirmă el.

Preşedintele Iohannis menţionează că în absenţa unor astfel de reglementări se creează incertitudine cu privire la aplicarea unitară a prevederilor acestei legi şi riscă să fie încălcat principiul securităţii juridice.

Şeful statului susţine că prin lege se introduc noi prevederi referitoare la senatul universitar al IOSUD, creându-se confuzie la nivelul competenţelor structurilor de conducere în învăţământul superior. Totodată, el afirmă că se instituie la nivelul fiecărei IOSUD comisii cu rol ştiinţific, ce verifică respectarea procedurilor şi standardelor de calitate şi etică profesională pentru fiecare teză de doctorat.

"În urma verificării fiecărei teze de doctorat, comisia cu rol ştiinţific elaborează un raport, pe care îl prezintă senatului universitar. Or, structura, componenţa, procedura de selectare a membrilor acestor comisii, precum şi natura juridică şi efectele juridice ale raportului întocmit nu sunt reglementate în lege, ceea ce poate conduce la o aplicare neunitară a legii şi ar afecta principiul securităţii juridice", spune Iohannis.

Referitor la obţinerea titlului de doctor, şeful statului arată că, deşi aparent se simplifică procedura, în fapt se elimină garanţiile instituţionale prin care se poate realiza controlul privind respectarea cerinţelor procedurale şi de calitate prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică.

"Se ajunge în situaţia în care structura administrativă care a stabilit cerinţele de elaborare a tezei de doctorat, procedurile şi standardele de calitate şi etică profesională pentru tezele de doctorat şi care a acordat calitatea de conducător de doctorat prin atestate de abilitare este aceeaşi care acordă şi titlul de doctor. Or, o asemenea reglementare nu oferă suficiente garanţii de imparţialitate cu privire la procedura acordării titlului de doctor, fiind eliminate filtrele de control prevăzute în Legea nr. 1/2011, respectiv CNADTCU şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice", spune el.

În ceea ce priveşte renunţarea voluntară la titlul de doctor, Iohannis menţionează că nu este clarificat statutul lucrării de doctorat, odată cu renunţarea autorului acesteia la titlul de doctor şi nici efectele ce se vor produce în planul raporturilor de muncă.

Şeful statului apreciază că norma poate afecta activitatea structurilor abilitate să analizeze suspiciunile de plagiat şi poate duce la imposibilitatea aplicării legii prin simpla renunţare la titlu, structurile care pot dispune sancţiuni mult mai grave ca retragerea titlului nemaiavând baza legală pentru a acţiona.

Iohannis arată şi că prin această lege actul administrativ constatator al titlului ştiinţific se anulează de la data emiterii actului de revocare şi produce consecinţe doar pentru viitor, reglementare care vine în contradicţie cu legislaţia actuală.

El susţine că eliminarea obligativităţii publicării tezelor pe o platformă naţională încalcă principiul transparenţei şi accesibilităţii şi scade probabilitatea ca regulile să fie respectate în mod omogen de către instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat.

Şeful statului susţine şi că prevederea care reglementează retragerea titlului de doctor sau a atestatului de abilitare acordate prin ordin al ministrului ar putea genera dificultăţi în aplicare.

Preşedintele apreciază că prevederile potrivit cărora IOSUD anulează diploma în baza ordinului ministrului de retragere a titlului de doctor sau a atestatului de abilitare contravin legislaţiei, în sensul că anularea unui act administrativ intrat în circuitul civil poate fi dispusă numai de instanţa de judecată.

În ceea ce priveşte cercetarea, formularea propunerii comisiei de etică a IOSUD de retragere a titlului de doctor sau a atestatului de conducător de doctorat acordate prin ordin al ministrului educaţiei şi anularea diplomei se pot realiza în baza legislaţiei în vigoare la data acordării titlului, punctând că în acest caz se pot identifica mai multe probleme.

"Caracterul supletiv al normei va conduce la soluţii diferite în practică. Pe de altă parte, opţiunea pentru aplicarea legii în vigoare la data acordării titlului lipseşte de efecte art. 170 alin. (7) în forma din legea transmisă la promulgare. În sine, redactarea unei norme supletive pune în discuţie eficienţa sancţiunii pentru nerespectarea standardelor de etică profesională", arată Iohannis.

Şeful statului mai spune că legea completează sancţiunile care pot fi aplicate de comisia de etică universitară, arătând că cea privind interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţarea din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării vine în contradicţie cu normele ce permit accesul la finanţarea din fonduri publice, acces facilitat de stat şi care nu poate fi limitat de comisia universitară.

"Semnalăm că Legea pentru aprobarea OUG nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 nu clarifică situaţia tezelor de doctorat aflate în prezent spre analiză la CNATDCU şi nici pe cea a candidaţilor care au susţinut teza, însă nu li s-a acordat încă titlul prin ordin al ministrului educaţiei, motiv pentru care considerăm că se impune introducerea unor dispoziţii tranzitorii", spune preşedintele Iohannis în cererea de reexaminare.