Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, astăzi, un mesaj cu ocazia deschiderii lucrărilor programului „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”.

„Actualul context internațional relevă agravarea unor amenințări complexe și dinamice la adresa stabilității regiunii extinse a Mării Negre. Sub influența evenimentelor politice și militare din ultimii ani, această zonă a devenit un loc de întâlnire a diferitelor sfere de influență, situându-se la intersecția unor granițe geopolitice și geo-economice sensibile” a precizat Iohannis.

El a adăugat că „ trebuie acordată o atenție specială caracterului regiunii de spațiu aflat la confluența unor identități variate - un mozaic de state, naționalități și etnii, cu tradiții istorice, valori culturale și religioase proprii”.

„Instabilitatea din zonă este perpetuată de apartenența entităților statale la spații de securitate sau economice diferite, situație datorată faptului că acestea nu se află deloc în etape similare ale procesului de tranziție către democrație și economia de piață și că au viziuni proprii asupra securității regionale și globale. Este un tablou complicat, iar stadiile diferite de dezvoltare ale țărilor din zonă s-ar putea reflecta negativ asupra capacității acestora de a coopera”, a subliniat Iohannis.

Șeful statului a accentuat ideea că „dimensiunea economică” a regiunii nu ar trebui subapreciată.

„În același timp, nu trebuie subapreciată dimensiunea economică. Regiunea Mării Negre reprezintă poarta de intrare pentru petrolul și gazul transportat dinspre Asia Centrală și Caucaz către Europa. Securitatea infrastructurii energetice din acest sector devine, prin urmare, critică pentru securitatea energetică a Europei”, a spus el.

De asemenea, Iohannis a opinat că „zona Mării Negre este importantă pentru Federația Rusă. În cadrul strategiei de consolidare a statutului de putere politico-militară la nivel regional și internațional, Moscova mizează pe menținerea dominației sale politice, economico-energetice și militare în acest areal”.

„Cu toții ne dorim ca zona Mării Negre să rămână un spațiu stabil şi predictibil, însă atingerea acestui deziderat necesită depășirea unui mare obstacol: toți participanții la acest mare joc de strategie la Marea Neagră ar trebui să considere regiunea mai degrabă o zonă de convergență a obiectivelor, și mai puțin o graniță care desparte interesele divergente”, a punctat președintele.

Soluția adecvată, găsită de șeful statului, o reprezintă „depăsirea animozităților istorice”.

„Cheia o reprezintă depășirea animozităților istorice și identificarea complementarității intereselor pentru fiecare dintre țările din regiune - cu alte cuvinte, o mai bună colaborare.

România a susținut constant necesitatea unei cooperări regionale puternice și a exprimat disponibilitatea de a lucra cu toți partenerii interesați de dezvoltarea zonei Mării Negre”, a mai spus Iohannis.

„România reprezintă, la acest moment, un pol de stabilitate, în contextul unor evoluții regionale și internaționale îngrijorătoare. Țara noastră a demonstrat că este un partener de încredere și poate contribui la asigurarea securității regionale pe multiple planuri - politic, diplomatic, militar – și că este pregătită să facă față provocărilor de securitate”, a afirmat șeful staului.

În încheiere, președintele Klaus Iohannis a precizat că „progresul pe calea stabilizării regiunii pentru o dezvoltare durabilă necesită categoric o abordare mult mai activă și mai pragmatică a statelor din această zonă, dar și o implicare mai consistentă a Occidentului. Este motivul principal pentru care vom depune în continuare eforturi în vederea creșterii vizibilității regiunii Mării Negre pe agenda euroatlantică”.