Curtea de Apel București i-a dat dreptate lui Klaus Iohannis în procesul deschis de MApN în cazul prelungirii mandatului generalului Nicolae Ciuca în funcția de șef al Statului Major al Armatei. La baza deciziei a stat articolul din Constituție care stabilește că președintele României este comandantul forțelor armate.
Decizia dată de judecătorul Silviu Gabriel Barbu nu este, însă, definitivă. În urmă ei, generalul Nicolae Ciucă s-a întors la șefia Armatei. Asta după ce un alt judecător suspendase, în luna ianuarie 2019, decretul lui Iohannis. "Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării", arată articolul 92, alineatul 1, din Constituție.
În baza acestei prevederi din actul fundamental, coroborată cu jurisprudența Curții Constituționale și alte două legi, judecătorul Silviu Gabriel Barbu a respins procesul deschis de MApN împotriva lui Klaus Iohannis că fiind inadmisibil. Actele de comandament militar nu pot fi contestate în contenciosul administrativ, mai arată acesta, titrază ziare.com.
Calitatea de comandant al forțelor armate conferită de legea fundamentală președintelui României nu este una decorativă, protocolară, ci este o atribuție de fond, cu important conținut, după cum rezultă din mai multe texte constituționale, explică judecătorul.
Ne puteți urmări și pe Google News
"În considerarea calității sale de comandant al forțelor armate, președintele României nu poate fi obligat de nicio altă autoritate, așadar nici de ministrul Apărării, nici de primul ministru, nici de Puterea Judecătorească, să numească în funcția de șef al Armatei - adică primul și principalul sau subordonat pe linie militară în raporturile cu forțele armate - pe o persoană desemnată în afară voinței șefului statului," motivează magistratul.
Pe de altă parte, fiind o problema de stat de natură militară, dat fiind contextul juridic constituțional în care se gestionează numirea șefului Armatei și prelungirea, la nevoie, a mandatului titularului funcției, fie că este vorba despre numirea în cea mai înalta funcție militară, fie că este vorba despre prelungirea mandatului celui aflat în funcția militară cea mai înalta, actul administrativ care consfințește măsură de sorginte constituțională are "natură juridică de act de comandament militar".
Potrivit Legii contenciosului administrativ, astfel de acte juridice nu pot fi contestate în instanța. Astfel, acțiunea MApN a fost declarată inadmisibilă.
În plus, decretul semnat de Klaus Iohannis vizează stabilitatea celei mai înalte funcții militare, din rațiuni de ordin strategic militar pe care președintele României este îndrituit de art.92 alin.1 din Constituție să le aprecieze așa cum consideră.
Această se face cu sprijinul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu sprijinul consilierilor prezidențiali și de stat din aparatul Administrației Prezidențiale, cu sprijinul ministrului Apărării și al specialiștilor militari din cadrul Ministerului Apararui Naționale, cu sprijinul altor specialiști cu expertiză în domeniul vizat și care funcționează în aparatul forțelor armate din România sau alți factori de suport și consiliere militară specifică.
"În ipoteza în care decretul ar fi fost atacat în justiție de unul dintre generalii cu vocație la numirea în funcția de șef al Armatei (cu atât mai mult dacă reclamantul ar fi oricare alt ofițer activ, altul decât cei enumerați de Legea nr.346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării), se poate imagina o soluție judecătorească, absurdă, de numire pe un canal ocolit a altei persoane decât cea aleasă de șeful statului, dacă acțiunea acestui reclamant ipotetic ar fi admisă", se arată în decizia Curții de Apel București.
În această ipoteza, numai aparent compatibilă cu principiul accesului liber la justiție, în realitate se încalcă flagrant prevederile constituționale care stabilesc atribuții exclusive ale președintelui României și s-ar ajunge la o extindere nelegală a competențelor instanțelor de judecată, mai motivează magistratul.
Recomandările noastre
