Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a discutat despre provocările actuale ale societății, de la contrastul dintre bunăstarea materială și criza spirituală, la incertitudinile privind viitorul Uniunii Europene.

Ioan Aurel Pop: Cea mai fastă perioadă material, într-o criză spirituală

Silviu Mănăstire l-a întrebat pe Ioan Aurel Pop ce spun istoricii despre perioada actuală, având în vedere că economiștii o consideră una foarte fastă, în contextul evenimentelor internaționale, preşedintele Academiei Române a răspuns că nu este un răspuns ușor, din cauza perioadelor mai bune sau mai rele.

„Au fost în istorie perioade mai bune și rele, dar din cat constat eu, dacă mă refer la bunastarea materiala a noastra, binele fizic, hrana, alte bunatati pe care le așteptam, trăim intr-adevar cea mai fasta perioada.

Dacă mă refer la viata spiritului, trairea intelectuala, la faptul că orice om are nevoie să evadeze din viața cotidiană, să-și faureasca lumi noi, să le gaseasca în filme, mișcare online, digitalizare, atunci nu e o perioadă fasta. Suntem într-o perioada de criza cultural, sufletesc. De dezorientare”, a răspuns acesta, la emisiunea „Cutia Neagră”.

„Termenul de naționalism și-a schimbat sensul inițial”

Mănăstire l-a întrebat, în timpul interviului de la româniatv.net, pe Pop cum se definesc corect istoric patriotismul, suveranismul și naționalismul, în contextul divizării actuale a României.

„O Românie nationalista nu ar fi corect să existe pentru că termenul de naționalism și-a schimbat sensul inițial. Pe vremea lui Nicolae Iorga termenul înseamnă iubirea de națiune. Iorga zicea că iubește națiunea că să iubească și alte națiuni. Nu a urat membrii altei națiuni. Era pozitiva conotatia nationalismului.

După comunism, stalinism, au căpătat doza de exagerare. Acum în naționalism mulți cuprind xenofobia și sovinismul – ridicarea propriei națiuni pe piedestal înalt în raport cu alte națiuni. Termenul care se potrivește mie și multor români și europeni e patriotismul. A iubi patria, locul de naștere al prietenului tău, al înaintașilor. Nu e deloc un păcat, trebuie să fie o calitate, dacă fiecare și iubește locul de naștere, toate ar putea să înflorească”, a spus acesta.

Ioan Aurel Pop: UE ar putea dispărea în viitor

Întrebat dacă vede un viitor de lungă durată pentru UE sau o posibilă destrămare a Europei, președintele Academiei Române a răspuns că, deși iar plăcea să vadă un viitor al UE, din păcate nu crede că ar exista.

„Uniunea Europeană nu pare azi să aibă viitor. Din păcate spun. Atunci, nefiind o Mafalda care să le știu pe toate și să ghicesc viitorul, nu pot să vă zic ce o să fie. Dar e firavă, din ce se vede acum. Vedeți, de când a venit domnul Trump la putere se discuta de un nucleu de armata europeană. Dincolo de Trump, America și presiunile externe, ne amintim în urma cu doua decenii s-a discutat ideea de constitutie europeana.

Cand au vorbit oamenii de la Bruxelles și Strasbourg despre constitutie, între ei trebuia să fie și Umberto Eco, dar l-a bătut o stewardesa la alegeri . El trebuia să fie acolo, era deștept, istoric medievist. Au vorbit de asta și nu au căzut de acord nici asupra preambulului constituției, unde trebuia să fie scris bazele culturii și civilizației europene sunt iudeo-crestinismul sau civilizatia greco-romana. Aceste doua componente pe care eu le-am învățat la școala în comunism. Clasicismul greco-roman.”, a mai spus Pop, potrivit romaniatv.net.

Cum sunt românii percepuți de alt popoare

Acesta a mai discutat, de asemenea, despre cum sunte românii priviți de alte civilizații.

„Aș fi zis și eu acum 30 de ani asta. Eu stau în București, spiritul asta balcanic, oriental, eu nu-l mai vad. Nu mă duc la Obor sau Ferentari foarte des, cei care o fac îmi zic că sunt optimist. Nu e adevarat. Ce vad eu e că am ramas orientali prin credinta noastra, a orientului cu capitala istorică la Constantinopol.

Suntem legați prin fire, credința care a avut limba slavă ca limba a cultului până în secolul 16. De atunci am tot înlocuit cu limba romana și orientarea spre occident. Raman în credința mea. Tot în ideea de a ne distanța de Rusia”, a explicat președintele Academiei Române.