Ioan Aurel Pop. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Din cuprinsul articolului
Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a declarat că România este înconjurată de țări care nu au o percepție corectă asupra realității istorice și care susțin că „sacrificiul trebuie să meargă până la ultimul om”.
Ioan Aurel Pop: Popoarele care merg până la sacrificiul suprem se pierd
Afirmațiile au fost făcute sâmbătă seara, la Cluj-Napoca, le un eveniment dedicat „reflecției asupra forței interioare și identității naționale a românilor”, având ca temă „Reziliența psihologică și istorică a românilor”.
Președintele Academiei a susținut că „popoarele care ajung la sacrificiul suprem” se pierd, fără a specifica țările din jurul României la care se referă.
„Avem țări în jur, și nu vreau să le numesc, care consideră că sacrificiul trebuie să meargă până la ultimul om. Nu câștigă nimic. Se pierd popoarele care merg până la sacrificiu suprem. Popoarele mici și mijlocii se pierd în istorie, își pierd rostul. Învățați la școală de goți, huni, gepizi, avari, tătari, pecenegi, cumani – s-au dus. S-au topit în alte popoare. Și noi ne vom topi, probabil. Dar nu e bine să contribuim noi la această topire”, a spus acesta.
Ioan Aurel Pop, care a fost rector al Universității Babeș-Bolyai între 2012 și 2020, a explicat că poporul român a fost „salvat” de-a lungul istoriei sale prin menținerea unui echilibru între „rezistență și conciliere”.
Sursa foto: Pixabay
„Visul pe care România încă nu și l-a permis”
În timpul conferinței în care a vorbit pe scenă alături de ministrul Educației, Daniel David, președintele Academiei Române a revenit asupra exemplului Serbiei când a fost întrebat despre „visul pe care România încă nu și l-a permis”.
Acesta a răspuns că țara nu a putut să devină o mare putere, însă nici nu a fost nevoită să încerce, iar românii ar trebui să aibă simțul realității.
„Avem un popor vecin care crede (…) că lupta pentru dreptate, libertate, trebuie să meargă până în pânzele albe, până la sacrificiul final. Poporul acela împreună cu altele din jur înrudite avea vreo 23 de milioane de oameni, când și România avea 23 de milioane aproape – și cam aceeași suprafață cu noi.
Noi am rămas la 240.000, aproape, de kilometri pătrați, aproape cât Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Chiar dacă o parte din suveranitate trebuie s-o cedăm, iertați, nu se poate altfel. Dacă vrem să fim în UE, trebuie să cedăm o parte”, a spus acesta, referindu-se la Serbia.
Românii au de învățat din istoria Serbiei
Acesta a susținut că țara despre care vorbește, a cărei capitală a fost bombardată „cândva recent”, nu mai are ieșire la Marea Neagră, dar, cu toate acestea, încă are orgoliu, iar românii au de învățat din acest context.
Fără a numi explicit, Pop s-a referit la fosta Iugoslavie, care era formată din Serbia și Muntenegru, și la campania de bombardare lansată de NATO pe 24 martie 1999.
Aceasta a avut loc după ce președintele iugoslav, Slobodan Miloșevici, a refuzat să semneze un acord de pace care ar fi pus capăt conflictului dintre armata iugoslavă și rebelii albanezi din Kosovo, care își doreau independența provinciei. Bombardamentele au continuat până pe 11 iunie 1999.
