Întrunirea masonică de la Hotel Concordia 23/24 ianuarie 1859

Întrunirea masonică de la Hotel Concordia 23/24 ianuarie 1859

Întrunirea masonică de la Hotel Concordia 23/24 ianuarie 1859. Înainte de votul din Adunarea de pe Dealul Mitropoliei pentru alegerea lui domnitorului Moldovei și la București, fruntașii moldoveni și munteni au avut o întrunire secretă. Evident, a fost una masonică.

Ca și la Iași, la București, unioniștii nu aveau majoritatea în Adunarea Electivă. Se vota cenzitar, adică pe criteriul averii. Ori, marii proprietari funciari erau conservatori și loialiști. Adică erau anti-unioniști.

Hotel Concordia - un obiectiv de lux al Capitalei

Hotel Concordia funcționa de ceva timp înainte să găzduiască ținuta masonică menită să schimbe decisiv Istoria Modernă a României. Mai exact, fusese înființat în anul 1852 și avea 90 de camere. Poziționarea sa era pe Ulița Nemțească. Astăzi, se numește Strada Smârdan și nomenclatorul stradal atribuie clădirii fostului Hotel numărul 39.

De ce fusese ales? În primul rând că se afla în Centrul Vechi al Capitalei și nu putea trezi suspiciunile loialiștilor. Zona de lângă Banca Națională a României de astăzi era un furnicar.

Hotel Concordia și ținuta masonică

Pentru întrunirea de taină, masonică, bineînțeles, s-a ales cea mai mare cameră a hotelului. Era situată la etaj și avea numărul 5. Suprafața sa era de 36 mp. Întrunirea a avut loc în noaptea de duminică spre luni, adică 23/24 ianuarie 1859. Caracterul secret, masonic, era evident mărturie a onoarei unioniștilor care fuseseră ințiați în mari Loji franceze. Este vorba de Athenee des Etrangers și La Rose du Parfait Silence. Ambele Loji erau sub obediența Marelui Orient al Franței (Grand Orient de France).

Ioan Deivos se inițiase primul la 1829, deci cu trei decenii înainte de Unirea Principatelor. Înainte de 1849, frații Dimitrie și Ion Brătianu, C.A.Rosetti, Ion Ghica erau deja maeștri francmasoni de ranguri superioare cum ar fi Cavaler Kadeș sau Cavaler de Rozacruce. Frăția fondată de Christian Tell, Nicolae Bălcescu și Ion Ghica în 1843 era organizată pe principii francmasonice.

Decizia ținutei masonice au fost, evident, votul acordat lui Alexandru Ioan Cuza și, evident, luarea tuturor măsurilor pentru ca să se evite un vot negativ în Adunare. Practic, meseriașii, micii negustori, mahalalele Bucureștiului ar fi trebuit, la nevoie să ia cu asalt Dealul Mitropoliei. Codul de alarmă era stabilit să fie folosit de Ion C. Brătianu. El trebuia să stea la una din ferestre, de unde să fie văzut de mulțime. Fluturarea unei batiste albastre însemna alegerea lui Cuza. Fluturarea unei batiste roșii însemna respingerea lui Cuza, ceea ce ar fi declanșat atacul.

Votul care a dus la Unirea Principatelor

Din fericire, ceea ce s-a decis la Concordia, s-a tradus prin vot. Loialiștii au fost și ei convinși de necesitatea Unirii. De aceea, voturile unioniștilor și loialiștilor anti-unioniști au mers spre domnitorul Moldovei Alexandru Ioan Cuza.  Ca și în cazul Horei Unirii de la Craiova, pictura care prezintă Adunarea de pe Dealul Mitropoliei a fost realizată de același talentat și patriot pictor român Theodor Aman.

 

 

Ne puteți urmări și pe Google News