Republica Moldova. Banca Națională a României (BNR), în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR) „Mihai Eminescu”, au organizat o expoziție-unicat în cadrul Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău. Prezentarea evocă circumstanțele în care Tezaurul românesc, trimis în Rusia, nu a fost returnat nici peste 100 de ani. Documentele au putut fi văzute până acum în mai multe țări ale lumii.

Expoziția face parte dintr-o campanie mai largă de promovare internațională a problematicii Tezaurului românesc. Trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial, acesta încă nu a fost recuperat.

Comunitatea istoricilor, reunită la marele eveniment

Expoziția „Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat – o creanță mai veche de un secol” oferă specialiștilor și iubitorilor de istorie și de adevăr istoric, oportunitatea de a cunoaște în detaliu, din cele mai avizate surse științifice, informații și documente exclusive despre un episod unic și trist din istoria modernă a României. Astfel, rezerva monetară a fost încredințată unui aliat - Rusia între anii 1916-1917 pentru conservare și păstrare. Garanțiile și angajamentele asumate de Rusia nu au fost respectate.

La evenimentul de inaugurare a expoziției au participat cei mai importanți reprezentanți ai comunității istoricilor din Republica Moldova, alături de personalități marcante din lumea culturală, politică și diplomatică de la Chișinău.

La eveniment au participat și reprezentanții BNR, consilierii Guvernatorului BNR, Cristian Păunescu și Mihai Gribincea. Aceștia, împreună cu echipa de cercetători din cadrul BNR, au dezvăluit publicului secretele realizării expoziției și detalii inedite despre documentele prezentate.

În cadrul evenimentului au fost prezentate două lucrări științifice. Este vorba de „Destinul tezaurului României. Argumente din arhivele ruse” - autor Ilie Schipor și „Tezaurul Băncii Naționale a României trimis la Moscova și nerecuperat”, autor Cristian Păunescu.

În premieră a fost expusă copia prețiosului dosar, cunoscut sub numele de „Moscova 1”

Exponatele reprezintă documente și imagini din arhivele românești și rusești. În premieră, a fost expusă o copie a dosarului „Moscova 1”, care conține protocoalele de predare-primire a tezaurului, trimis la Moscova în urmă cu mai bine de 100 de ani și pe care Uniunea Sovietică, și mai apoi Rusia, au refuzat să le restituie României.

Potrivit radiomoldova, expoziția prezintă istoria trimiterii a peste 91 de tone de aur fin, la Moscova. „Până astăzi tezaurul n-a fost întors, după ce a fost confiscat în ianuarie 1918 de bolșevici. S-au făcut mai multe negocieri directe și indirecte, dar fără rezultat. În 1 935 a fost o primă returnare, dar atunci a fost vorba de documente fără nicio valoare. De asemenea, a mai fost o returnare în 1956. S-au întors atunci obiecte de artă, dar niciun gram din tezaurul Băncii Naționale”, a spus șefa Serviciului arhive, Brândușa Costache.

Sunt prezentate documente și protocoale încheiate în 1 916 și în 1 917 privind trimiterea la Moscova a tezaurului, demersurile ce au urmat de-a lungul deceniilor privind returnarea averii statului român. A fost expusă și o colecție de cărți în limbile română și engleză.

Expoziția a fost prezentată la Cracovia, Varșovia, Viena, Bremen, Tel Aviv, Bruxelles și Washington

„BNR a obținut în această primăvară o decizie istorică printr-o rezoluție, care la avut coautor pe europarlamentarul Eugen Tomac, Banca Națională a României și Parlamentul Uniunii Europene. Astfel, s-a stabilit ca Federația Rusă să înapoieze tezaurul Băncii Naționale. Avem un optimism prudent, dar bazat pe documente și realități și întotdeauna forța dreptului va învinge”, a declarat consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, Cristian Păunescu.

Pentru a promova problema la nivel internațional, expoziția a fost prezentată la Cracovia, Varșovia, Viena, Bremen, Tel Aviv, Bruxelles și Washington. La Chișinău a ajuns grație parteneriatului cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”.

„Completăm niște pete albe din istoria românilor. Istorie, care ține, bineînțeles, și de românii din Republica Moldova și care se referă la un caz fără precedent probabil că în istorie. Cred că orice pas care ne face să cunoaștem mai bine această situație ne poate duce un pic înainte în soluționarea acestei probleme”, a subliniat Monica Babuc, directoarea Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.

„Cu părere de rău, nu este singurul caz când Rusia a furat, nu mă tem de acest cuvânt, tezaure, artefacte naționale din alte țări și nu numai din România. Este cunoscut, colecția vestitului Schliemann din Troia. Aceasta a fost furată de Armata Roșie în 1945 din Berlin. Ulterior, a fost dusă în Rusia și ascunsă în tezaurele Moscovei”, a remarcat directorul Muzeului Național de Istorie, Eugen Sava.

Expoziția poate fi văzută la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău până pe data de 8 decembrie curent.

Inaugurarea expoziției, precedată de o masă rotundă

Inaugurarea expoziției a fost precedată de o masă rotundă. Evenimentul a adunat academicieni, promotori ai valorilor românești, dar și reprezentanți ai instituțiilor de stat.

Masa rotundă a avut un generic similar - „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României de la Moscova – o creanță mai veche de un secol”.

În deschiderea evenimentului, președintele Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Ion Tighineanu, a menționat că scopul reuniunii este „de a constitui un spațiu științific și cultural comun, de a promova valorile noastre în spațiul european și internațional”.

Guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a declarat că autoritățile române au căutat soluții pentru recuperarea tezaurului. Eforturile diplomatice nu au produs însă rezultatele dorite.

„Recuperarea tezaurului ar reprezenta nu doar o reparație materială, ci și o recunoaștere oficială a unui capitol dureros în istoria comună. O măsură corectă ce ar putea contribui semnificativ la redefinirea relațiilor internaționale”, a menționat Dragu, conform unui comunicat al AȘM.

În cadrul evenimentului s-a discutat și despre faptul că, la 100 de ani de la trimiterea Tezaurului, Parlamentul European a luat o decizie istorică. În luna martie curent, eurodeputații au aprobat Rezoluția referitoare la returnarea tezaurului național al României.

În Rezoluție se precizează că Tezaurul include 91,5 tone de aur ce aparțin rezervelor de aur ale Băncii Naționale a României. Colecții regale de bijuterii și monede rare cu valoare numismatică și culturală diferită de valoarea aurului în sine. Bunuri culturale, religioase și de arhivă aparținând patrimoniului național al țării.