Suntem expuși zilnic unui număr mare de informații, adesea contradictorii iar provocarea oamenilor de astăzi este transformarea informațiilor în cunoaștere, spune Prof. univ. dr. Maria Nicoleta Turliuc de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației - Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, într-un interviu pentru EVZ.ro. Despre cum filtrăm informațiile la care suntem expuși zilnic și cum ne menținem starea de echilibru în condiții de stres, în interviul cu Prof. univ. dr. Turliuc.

Care sunt mecanismele prin care putem filtra informațiile diverse la care suntem expuși zilnic, astfel încât să gestionăm cât mai bine impactul lor emoțional?

Suntem expuși zilnic unui număr mare de informații, adesea contradictorii, oferite de surse care au propriul parti-pris și propriile interese. Soluția este trecerea prin filtrul rațiunii critice, pe cât posibil, verificarea surselor și a credibilității lor și selectarea informațiilor din surse cât mai diferite și decantarea informațiilor comune. Buna lor gestionare cognitivă ne protejează de reacțiile emoționale exagerate. Provocarea oamenilor de astăzi este transformarea informațiilor în cunoaștere.

La ce riscuri ne expunem atunci când suntem stresați sau ne lăsăm afectați de informațiile din jur?

Stresul apare din efortul unei persoane de a se adapta mediului dinamic în care trăieşte atunci când informațiile sau evenimentele solicitante, în special cele semnificative din punct de vedere personal, sunt evaluate ca fiind ameninţătoare pentru starea sa de bine, când sunt percepute ca depăşind resursele proprii. Stresul care nu este adecvat gestionat poate conduce la disconfort emotional, la teamă, frică, frustrare, anxietate și depresie.

Cum reacționează oamenii în general la stres? Sunt viciile un răspuns?

Primul răspuns la stres este apărarea incoștientă, care pregătește terenul intrării în funcțiune a strategiilor cognitive și comportamentale conștiente de a face față agentului stresor. Strategiile de coping pot fi centrate pe rezolvarea problemelor sau pe emoții.

Primele sunt mai eficiente, deoarece implică acceptarea confruntării cu stresorul şi trecerea la rezolvarea situaţiei. Strategiile centrate pe emoții implică evitarea confruntării, fiind mai ineficiente. Persoana poate apela la utilizarea unor modalități de recompensare prin care să atingă rapid plăcerea și starea de bine. Obișnuința de a răspunde la stres printr-o recompensare nesănătoasă conduce la apariția viciilor. Unele dintre cele mai populare vicii includ fumatul, consumul de alcool și, în cazuri extreme, droguri. Ele sunt un răspuns la stresul provocat de starea de neplăcere sau suferință psihică, dar unul nesănătos.

Care sunt recomandările dvs. pentru o mai bună gestionare a viciilor, atunci când abstinența nu este o opțiune?

Exită persoane care reușesc să renunțe la un viciu brusc atunci când au motivația și voința necesară de a face acest lucru. Dar, majoritatea nu reușește să își rezolve problemele atât de ușor. Soluția poate fi aceea a înlocuirii unor obiceiuri nesănătoase cu alternative mai puțin nocive. Să luăm exemplul fumatului: cea mai mare parte a riscurilor asociate fumatului sunt cauzate de inhalarea fumului produs de arderea tutunului, nu de nicotină. Pentru cei care nu pot renunța la fumat, o alternativă este utilizarea produselor bazate pe tutun încălzit, care sunt mult mai puțin nocive, deoarece nu există ardere. Dispozitivele care încălzesc tutunul conțin nicotină, dar nu implică arderea tutunului, de aceea emit mult mai puține și niveluri mai scăzute de substanțe nocive comparativ cu fumatul.

Cum ne putem menține o stare generală de echilibru și ce putem face pentru a ne simți mai bine?

Persoanele cu un bun echilibru interior au sentimentul securităţii personale, fiind capabile de autoreglare şi autorealizare, de integrare şi eficienţă socială. Pentru a-și menține starea de echilibru, oamenii ar trebui să-şi rezolve problemele atunci când apar, să nu le evite sau amâne, să fie sau să devină mai flexibili, să suporte frustrările fără reacţii agresive, să îşi cunoască limitele, pe care să încerce să le depăşească, să rămână implicați în relaţiile lor de familie și de prietenie funcționale, să savureze munca, odihna şi, în general, să ştie să se bucure de viaţă.

Prof. univ. dr. Maria Nicoleta Turliuc

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași,

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației