Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
De când a fost înființată, Agenția Națională de Integritate (ANI) s-a făcut cunoscută prin bâta cu care a altoit politicieni din tot spectrul existent. Au fost și persoane fără legătură cu politica, dar puțin sau deloc mediatizate. Spre exemplu, Agenției i-a cășunat pe un expert în poligraf de la Poliția Capitalei, pe care l-a cercetat timp de 6 ani până a produs un raport de incompatibilitate.
O sesizare primită în 2017 la ANI a transformat viața conf. univ. comisar-șef dr. Kiss Csaba într-un calvar. Polițistul este una dintre figurile cunoscute din domeniul psihologiei judiciare și al tehnicii poligraf din România, un ofițer de la Poliția Capitalei cunoscut de mulți jurnaliști pentru rezultatele pe care le-a obținut împreună cu colegii de la Departamentul Omoruri.
Ce se întâmplă când ANI dă cu bâta-n baltă și în cariera unui expert în poligraf
Agenția a început verificările cu privire la o presupusă încălcare a legii incompatibilității. Câteva luni mai târziu, în 2018, Recorder a produs un articol despre Kiss Csaba. Acuzația viza incompatibilitatea psihologului judiciar, ofițer în cadrul Poliției Capitalei (DGPMB), semnalată și în sesizare.
„Csaba Kiss este șeful Laboratorului de Psihologie Criminalistică din cadrul Poliției Capitalei. Pe de altă parte, tot el este șeful unui ONG numit Asociația Română de Psihologie Judiciară, care îi formează pe viitorii experți-poligraf. Și apoi, în calitate de Președinte al Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranță natională din cadrul Colegiului Psihologilor din România, tot el le eliberează atestatele de liberă practică”, scria Recorder.
Anchetă ordonată de ministrul Carmen Dan, după articolul din Recorder
Expertul Poliției, omul care testa toți infractorii cu poligraful, era deja găsit vinovat de către Recorder. Jurnalistul susținea că acei tineri care vroiau să lucreze în subordinea sa, adică „psihologii care vor folosi aparatul poligraf în Poliție sunt îndrumaţi mai întâi să urmeze cursuri de specializare şi să obțină atestat de liberă practică chiar de la viitorul lor şef. Toată operațiunea costă cel puțin 14.000 de lei. Cu chitanță”.
Era o relatare de fapte, nu o investigație cu probe complete. Efectul a fost însă devastator.
Direcția de Control Intern al IGPR a declanșat anchetă cu privire la cele sesizate. Ofițerii au raportat ministrului Carmen Dan, șefa Internelor la acea vreme, că nu s-a constatat nicio infracțiune. S-a sugerat că, dacă există vreo încălcare de lege, doar Agenția Națională de Integritate poate stabili.
Degeaba expertul Poliției Capitalei a negat acuzațiile, a dat explicații despre activitatea extra-judiciară care nu încalcă legea incompatibilității. ANI a început verificările împotriva lui și, după 6 (șase) ani a întocmit un raport de evaluare în care Kiss Csaba era acuzat.
Și ANI a fost folosită ca bâtă politică
Nu ar fi fost pentru prima dată când, atunci când trebuia scuturat din pom un anume personaj și nu erau fapte de corupție ca să intervină DNA, se apela la ANI. Se intra mereu într-o horă, super mediatizată, iar personajul vizat de acuzații abandona funcția și se preocupa de angajarea unui avocat.
Să ne amintim cum în 2012, patru demnitari de la PNL au fost victimele unui comunicat ANI, menit de a-i scoate de pe lista cu nominalizări pentru funcții importante în stat. Șansa a fost că minciunile au fost atât de evidente, iar acuzații au știut să pareze rapid cu probe, încât tot demersul ANI s-a fâsâit.
Crin Antonescu, președinte al PNL, a declarat atunci pentru EVZ că este "pe deplin solidar" cu cei patru demnitari acuzaţi de incompatibilitate, precizând că "până la proba contrarie" aceştia nu ar trebui să demisioneze din funcții şi că "nu face ANI alegeri în România, fac cetăţenii României".
Președintele Klaus Iohannis s-a confruntat și el cu un dosar și proces cu ANI, doi ani de zile. În aprilie 2013, ANI a susținut că Iohannis s-a aflat în incompatibilitate deoarece a deținut simultan funcția de primar al Sibiului și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) la societățile Apă Canal și Piețe.
La începutul anului 2015, la două luni după ce câștigase funcția de președinte al României, Înalta Curte de Justiție l-a achitat, considerând că nu a fost vorba de incompatibilitate faptul că a făcut parte din AGA. Atunci nu era Lia Savonea președintele Curții Supreme.
9 ani de anchete și procese pentru un verdict
Cum poate un profesionist care nu a furat, care a stat față în față cu infractori ca să afle, științific, dacă mint și sunt vinovați de fapta pentru care erau cercetați, să-și trăiască viața sub povara gândurilor că trebuie să dovedească că nu e vinovat? Probabil că e greu. Iar când totul se lămurește, nimeni din cei care inițial au aflat că ești un ins necinstit, nu mai află că judecătorii ți-au făcut dreptate după ani de zile și nu ești cel hulit pe suspiciuni.
Am aflat că, recent, s-a pus capăt procesului dintre Kiss Csaba și ANI. Datele sunt pe portalul justiției. Fostul comisar-șef de la Poliția Capitalei a dat în judecată Agenția după ce, în 2023, aceasta a prezentat raportul prin care Csaba era găsit incompatibil. Inspectorii ANI, după 6 ani de cercetări, au ajuns la concluzia că psihologul judiciar s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate în perioada 16 decembrie 2011 – 1 februarie 2021.
În raport, inspectorii ANI au menținut acuzația din sesizarea primită în 2017: în același timp cu activitatea desfășurată în cadrul Poliției, comisarul șef Kiss Csaba ar fi exercitat și activități private prin Cabinetul Individual de Psihologie și prin Asociația Română de Psihologie Judiciară.
Judecătorii i-au făcut praf pe inspectorii ANI
Prima instanță la care s-a adresat conf. univ. comisar-șef dr. Kiss Csaba a fost Curtea de Apel București. Judecătorii au concluzionat că inspectorii de integritate au construit acuzația exclusiv pe ideea asemănării dintre activitățile profesionale, fără să probeze efectiv incompatibilitatea prevăzută de lege.
Instanța a motivat că simpla similitudine dintre activitatea desfășurată în sistemul public (Poliția Capitalei) și cea din mediul privat (Cabinetul de Psiholog și Asociația de Psihologie Judiciară) nu este suficientă pentru a demonstra existența unei incompatibilități. Iar ANI nu a putut demonstra existența unei legături directe sau indirecte între atribuțiile exercitate de Kiss Csaba în cadrul Poliției Române și activitățile desfășurate în sectorul privat, au mai constatat judecătorii CAB.
În faza a doua, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, în 13 mai 2026, recursul formulat de ANI și a păstrat decizia Curții de Apel București. Totodată, a obligat ANI să-i achite reclamantului Csaba Kiss suma de 6.050 de lei reprezentând cheltuieli de judecată.
6 ani de anchetă la ANI, alți 3 ani de procese, angajați plătiți lună de lună să lucreze la ele, un specialist care a părăsit Poliția Română și și-a găsit dreptatea în instanță pentru 6.050 de lei. Banii sunt de la buget, bineînțeles.
În prezent, Kiss Csaba este președintele Consiliului Director al Asociației Române de Psihologie Judiciară.
Recomandările noastre
