AI Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Un studiu internațional publicat în august 2025 avertizează asupra unui fenomen îngrijorător. Inteligența globală se află pe un trend descendent, iar România se numără printre țările cu cel mai rapid ritm de scădere.
Cercetarea, realizată de Sebastian Jensen, Bryan J. Pesta și Emil O.W. Kirkegaard, a analizat date din 65 de țări și peste 419.000 de indivizi, urmărind relația dintre fertilitate și nivelul de inteligență.
Concluziile indică o scădere a IQ-ului mediu global de la 85,9 în 2023 la 77,4 până în anul 2100, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 1,1 puncte pe deceniu.
România, între Panama și Macedonia de Nord
Potrivit datelor, România are un ritm estimat al declinului de 0,65 puncte IQ pe deceniu. Se situează la egalitate cu Panama și Macedonia de Nord. Aceste valori plasează țara noastră în topul mondial al regresului cognitiv.
În contrast, state precum Elveția (0,01), Estonia (0,01) și Danemarca (0,05) înregistrează scăderi aproape insesizabile. Iar alte țări din Europa Centrală mențin un nivel aproape stabil.
Explicația propusă de autori ține de fenomenul numit „fertilitate disgenică”. În medie, persoanele cu scoruri cognitive mai scăzute au mai mulți copii. Acest efect se propagă pe termen lung. Se reduce, treptat, IQ-ul mediu al populației.
Impactul asupra economiei și societății
Literatura de specialitate citată în studiu arată că inteligența medie a unei națiuni este corelată direct cu dezvoltarea economică. O scădere a IQ-ului mediu poate genera efecte în lanț: productivitate mai scăzută, instabilitate socială, rate mai mari ale criminalității și creșterea problemelor de sănătate publică.
Cercetătorii subliniază că nivelurile mai scăzute de inteligență sunt asociate și cu rate mai ridicate ale divorțurilor, obezității și excluziunii sociale. În acest context, pentru România, fenomenul ar putea deveni, pe termen lung, o problemă de securitate națională.
Diferențe majore între regiuni
Declinul IQ-ului nu este uniform pe glob, iar studiul evidențiază variații importante între regiuni:
-
Scandinavia – cea mai mică scădere: -0,15 puncte pe deceniu
-
Europa Occidentală – moderată: -0,23
-
Europa de Est – similară: -0,24
-
America Latină și Oceania – cele mai mari scăderi: aprox. -0,40
România depășește însă media regională. Are o rată de declin aproape triplă față de alte state europene.
Datele despre România: estimări, nu măsurători directe
Este important de subliniat că cifrele pentru România nu provin din testări recente asupra adulților. Ci din estimări bazate pe datele PIRLS 2001, care au analizat nivelul de citire al elevilor de clasa a IV-a.
Autorii recunosc că există limitări semnificative în studiu, inclusiv:
-
folosirea testelor educaționale drept substitut pentru măsurarea IQ-ului,
-
lipsa de date complete pentru multe țări,
-
presupunerea că ereditatea inteligenței are aceeași pondere la nivel global, ceea ce ar putea să nu fie exact.
O provocare pentru România și pentru viitorul educației
Studiul avertizează că, deși lumea intră în epoca inteligenței artificiale, inteligența naturală a omului este în declin constant. Pentru România, unde semnalul de alarmă este printre cele mai puternice, efectele pe termen lung pot fi dramatice: performanță educațională mai scăzută, productivitate redusă și riscuri pentru stabilitatea socială.
Experții consideră că este necesară o strategie națională de prevenire a regresului cognitiv, care să includă investiții în educație, programe de stimulare intelectuală și acces echitabil la resurse pentru toate categoriile sociale.
