Inteligența artificială, noua armă de manipulare a alegătorilor. Riscurile care amenință viitoarele campanii electorale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Inteligența artificială ar putea schimba radical modul în care alegătorii își formează opiniile și iau decizii la urne. Subiectul a fost discutat de Dan Andronic, Dragoș Bistricianu și Liviu Alexa în podcastul „Contrapunct”, difuzat pe canalul Hai România. Jurnaliștii au analizat riscurile manipulării prin intermediul rețelelor sociale, dificultatea identificării materialelor false și capacitatea instituțiilor de a limita campaniile de influențare a electoratului.

Inteligența artificială poate schimba regulile jocului electoral

Dan Andronic a susținut că evoluția tehnologiei ar putea face ca viitoarele campanii electorale să fie mult mai greu de controlat decât cele de până acum.

Moderatorul a explicat că instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite pentru a produce mesaje persuasive și materiale distribuite pe rețelele sociale, cu scopul de a influența comportamentul alegătorilor.

„O să vedem peste un an, doi, cum vor apărea niște metode de persuasiune, niște produse la care pur și simplu nu vei putea face față”, a afirmat Dan Andronic.

Ryanair schimbă regulile pentru locurile gratuite. Pasagerii află mai târziu unde vor sta

Cinci greșeli care îți înfundă chiuveta 

Acesta a susținut că răspândirea unor asemenea materiale ar putea deveni dificil de limitat, chiar și în condițiile unor măsuri adoptate de autorități.

„Deci pe 60-90 de zile, 60 de zile… înaintea alegerilor, nu mai funcționează rețelele sociale în România, ceea ce este imposibil. Că nu suntem nici China, nici Rusia să le facem pe alea noastre. Eu vă spun, am asistat la ultimele alegeri cât de cât libere”, a declarat moderatorul.

Tiktok inteligenta artificiala. Sursă foto: ChatGPT

Dragoș Bistricianu susține că instituțiile nu pot combate eficient manipularea online

Dragoș Bistricianu a atras atenția asupra dificultăților întâmpinate de instituțiile statului atunci când încearcă să intervină în cazul unor materiale distribuite pe platformele sociale.

Jurnalistul a amintit situații în care sesizările referitoare la videoclipuri considerate problematice nu ar fi dus la soluții eficiente.

„Sunt foarte greu de contracarat. Avem și niște instituții foarte slabe. În momentul de față în România”, a spus Dragoș Bistricianu.

Acesta a subliniat că identificarea materialelor false și stabilirea limitelor dintre informare și manipulare reprezintă provocări importante, mai ales atunci când conținutul este distribuit rapid și ajunge la un public numeros.

În opinia sa, simpla etichetare a unui videoclip drept material generat de inteligența artificială nu garantează că utilizatorii vor înțelege că informația poate fi înșelătoare.

Liviu Alexa cere reguli mai stricte pentru platformele sociale

Liviu Alexa a susținut că România trebuie să acorde mai multă atenție efectelor pe care rețelele sociale le au asupra publicului, în special asupra minorilor.

Jurnalistul a propus limitarea accesului copiilor la platformele sociale până la vârsta de 16 ani și introducerea unor reguli mai stricte pentru companiile care operează aceste servicii.

„Și primul lucru pe care putem face e să interzicem accesul minorilor până la 16 ani, la tot ce înseamnă mizeriile de TikTok și orice altceva”, a afirmat Liviu Alexa.

Acesta a susținut și necesitatea unei responsabilități mai mari din partea platformelor care distribuie conținut către utilizatorii din România.

Totodată, Liviu Alexa a criticat diferența dintre ambițiile privind digitalizarea și problemele administrative pe care statul nu a reușit încă să le rezolve.

„Băi, lăsați AI! Noi nu suntem în stare să digitalizăm!”, a spus jurnalistul.

Participanții au discutat despre limitele libertății de exprimare

Un alt punct al dezbaterii a fost dificultatea stabilirii unor reguli care să combată dezinformarea fără să limiteze nejustificat libertatea de exprimare.

Dragoș Bistricianu a ridicat problema criteriilor după care platformele decid eliminarea unor materiale publicate de utilizatori.

„E o linie foarte fină. Unde pui linie? Unde este fake news și unde este adevăr? Cine decide? Cine stabilește că un clip va trebui dat jos?”, a întrebat jurnalistul.

Dan Andronic a susținut că platformele sociale au un model economic care încurajează distribuirea conținutului capabil să atragă atenția publicului, inclusiv prin mesaje controversate.

În opinia sa, acest mecanism face dificilă gestionarea fenomenului exclusiv prin reguli și măsuri de control.