Oamenii ar putea învăța să vorbească „pe limba” algoritmilor. Ce au descoperit cercetătorii

Oamenii ar putea învăța să vorbească „pe limba” algoritmilor. Ce au descoperit cercetătoriiInteligența artificială. Sursă foto: Freepik

Inteligența artificială a ajuns să fie prezentă în tot mai multe activități cotidiene, de la educație și cercetare până la serviciile pentru clienți. Un nou studiu teoretic atrage atenția asupra unei posibile consecințe mai puțin discutate: interacțiunile repetate cu sistemele AI și roboții ar putea influența modul în care oamenii comunică și se comportă. Lucrarea, publicată în revista AI & Society, propune o perspectivă teoretică asupra relației dintre oameni și roboți și nu reprezintă rezultatul unui experiment realizat pe utilizatori.

Cercetătorii propun un nou concept despre relația dintre oameni și roboți

Cercetătorii susțin că utilizatorii care petrec mult timp în compania sistemelor bazate pe inteligență artificială s-ar putea adapta, treptat și fără să își dea seama, la modul în care aceste tehnologii procesează informația. În timp, acest proces ar putea favoriza un stil de comunicare mai previzibil și mai ușor de interpretat de algoritmi.

Echipa internațională de cercetători introduce conceptul de „robotoid humanness”, folosit pentru a descrie posibilitatea unei influențe reciproce între oameni și roboți care imită tot mai bine aspectul, limbajul și comportamentul uman.

Inteligența Artificială

sursa: Facebook

AI și efectul neașteptat asupra oamenilor. Cum ne-am putea adapta comunicarea la algoritmi

Roboții și asistenții AI sunt concepuți astfel încât să reproducă anumite gesturi, expresii și indicii emoționale. Scopul este de a face interacțiunea mai naturală și de a determina utilizatorii să răspundă într-un mod asemănător celui pe care l-ar avea în fața unei alte persoane.

Autorii consideră însă că influența nu se oprește la tehnologie. După interacțiuni repetate, oamenii ar putea ajunge să își ajusteze propriul comportament în funcție de răspunsurile primite de la sistem.

„Consumatorul acționează, robotul răspunde, iar prin expunerea repetată, în timp, consumatorul internalizează schimbul”, explică Selcen Ozturkcan, cercetător în ingineria managementului la Linnaeus University din Suedia.

Utilizatorii și-ar putea adapta comunicarea la algoritmi

Ipoteza cercetătorilor pornește de la ideea că oamenii tind să își ajusteze comportamentul în funcție de interlocutor. În cazul inteligenței artificiale, această adaptare ar putea avea o particularitate: utilizatorii ar putea începe să prefere formulări mai clare, mai standardizate și mai previzibile pentru a obține răspunsuri mai bune.

Într-o conversație cu o altă persoană, reacțiile sunt dificil de anticipat și depind de numeroși factori. În schimb, sistemele AI funcționează pe baza unor modele și tipare care analizează informațiile introduse de utilizator și generează răspunsuri în funcție de acestea.

Cercetătorii presupun că, prin expunere repetată, oamenii ar putea renunța treptat la anumite particularități de exprimare sau la comportamente mai puțin previzibile, dacă observă că acestea nu produc rezultatele dorite în interacțiunea cu AI.

Oamenii ar putea prelua stilul de comunicare al roboților

Fenomenul ar putea funcționa și în sens invers. Dacă oamenii tind să imite comportamentele interlocutorilor, contactul frecvent cu roboți care folosesc anumite tipare de comunicare ar putea influența, la rândul său, comportamentul utilizatorilor.

„Pentru oameni, instinctul înnăscut de a imita poate determina preluarea comportamentelor de comunicare ale robotului, făcându-i mai asemănători cu roboții”, afirmă Ozturkcan.

Cercetătorii consideră că dezvoltarea sistemelor de machine learning poate amplifica această posibilă influență, deoarece unele tehnologii își pot ajusta comportamentul în funcție de interacțiunile cu utilizatorii.

AI ar putea influența și modul în care oamenii își percep identitatea

Efectele posibile nu s-ar limita la modul de comunicare. Autorii analizează și ipoteza potrivit căreia interacțiunile repetate cu sistemele AI ar putea avea legătură cu felul în care utilizatorii își construiesc și își exprimă identitatea.

Sistemele moderne pot personaliza conversațiile și pot utiliza informații furnizate anterior de utilizator. Acest tip de interacțiune poate crea impresia unei relații sociale și poate face mai puțin evidentă diferența dintre comunicarea cu un sistem automatizat și cea cu o persoană.

În timp, susțin cercetătorii, există posibilitatea ca utilizatorii să își restrângă anumite forme de exprimare pentru a se adapta la ceea ce sistemele AI interpretează mai eficient.

Studiul nu demonstrează încă schimbarea comportamentului uman

Autorii atrag însă atenția că teoria nu trebuie confundată cu o dovadă experimentală. Lucrarea nu a urmărit persoane care să fi interacționat pentru perioade îndelungate cu sisteme AI și nu a măsurat modificări concrete ale comportamentului acestora.

Ipoteza se bazează pe cercetări anterioare privind interacțiunile dintre oameni și roboți, iar autorii consideră necesare experimente pe participanți umani pentru a determina dacă efectul presupus apare în realitate și cât de puternic este.

Prin urmare, ideea că oamenii ar putea deveni mai „robotici” prin utilizarea intensă a AI rămâne, în acest moment, o ipoteză care trebuie verificată prin cercetări suplimentare.

„Roboții și AI sunt acum omniprezenți în serviciile pentru clienți. Este important să înțelegem modul în care oamenii interacționează cu aceștia”, afirmă Jean-Paul de Cros Peronard, cercetător în dezvoltarea afacerilor la Aarhus University din Danemarca.

Studiul deschide astfel o discuție despre un posibil efect secundar al dezvoltării rapide a inteligenței artificiale: nu doar oamenii încearcă să facă roboții să comunice mai natural, ci și oamenii ar putea ajunge să își adapteze comportamentul la regulile și limitele sistemelor cu care interacționează zilnic.