Mugur Isărescu Sursa foto: Dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Banca Națională a României (BNR) menține rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, precum și dobânda Lombard la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%, într-un context economic marcat de inflație ridicată și incertitudini externe.
România în fața unui final de an dificil, cu inflația în creștere
Rata anuală a inflației a avut o evoluție oscilantă în primele luni ale anului 2026, întrerupând traiectoria descendentă și urcând până la 9,87% în martie, pe fondul scumpirii combustibililor și al tensiunilor geopolitice.
În luna aprilie, inflația a accelerat și mai mult, ajungând la 10,71%, influențată în principal de creșterea prețurilor la gaze naturale, combustibili și servicii administrate, precum și de majorarea chiriilor pentru locuințele de stat.
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 15 mai 2026, a hotărât următoarele: Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, au anunțat reprezentanții BNR.
Inflație. Sursa foto. Pixabay
BNR revizuiește în sus prognoza inflației pentru trimestrul II 2026
Banca estimează că inflația va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile prognozate anterior, în special din cauza scumpirii combustibililor și a energiei, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al evoluției piețelor internaționale de petrol și gaze.
Totodată, efectele fiscale și liberalizarea piețelor de energie vor amplifica presiunile asupra prețurilor, înainte ca acestea să înceapă să se tempereze în a doua parte a anului.
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflaţiei va creşte în trimestrul II 2026 peste nivelurile prevăzute anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în acelaşi interval pe segmentul energie, dar şi influenţelor aşteptate să vină din liberalizarea pieţei gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici şi din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, mai arată sursa.
Ce urmează pentru românii de rând
Potrivit BNR, rata anuală a inflației va înregistra o corecție descendentă semnificativă în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice, precum și al majorării cotelor de TVA și accizelor. Ulterior, instituția estimează că inflația va continua să scadă gradual, urmând să revină în trimestrul III 2027 în interiorul intervalului țintei.
De asemenea, BNR arată că această evoluție va fi susținută de intensificarea presiunilor dezinflaționiste din partea factorilor fundamentali, în special a celor asociate deficitului de cerere agregată. Acesta s-a adâncit peste așteptări în trimestrul IV 2025 și este anticipat să se adâncească în continuare în prima parte a anului 2026, în contextul consolidării fiscale și al crizei energetice globale, menținându-se pe întregul orizont de prognoză la niveluri mai reduse decât cele estimate anterior.
BNR vede inflația peste nivelul anticipat. Economia rămâne expusă riscurilor externe și energetice
Banca centrală atrage atenția că perspectivele economice sunt afectate de incertitudini majore, în special din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și a volatilității piețelor energetice globale, care pot influența direct prețurile, puterea de cumpărare și costurile de finanțare.
BNR mai arată că absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, rămâne esențială pentru susținerea economiei și pentru compensarea parțială a efectelor consolidării bugetare. În același timp, instituția atrage atenția că deciziile Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale a SUA vor continua să influențeze evoluția economică internă.
