Închiderea centralelor pe cărbune, criticată de Bogdan Ivan. Ce efecte economice ar putea avea

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat miercuri că decizia privind închiderea centralelor pe cărbune, inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență, a fost una extrem de agresivă și a produs efecte negative majore asupra României. „România şi-a sumat în 2020-2021, când era negocierea PNRR-ului, cea mai agresivă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană”, a anunțat ministrul Energiei.

Închiderea centralelor pe cărbune, criticată de Bogdan Ivan

Bogdan Ivan a afirmat că România și-a asumat, în perioada 2020–2021, în timpul negocierilor pentru PNRR, cea mai dură țintă de decarbonizare din Uniunea Europeană, o decizie pentru care, spune el, ar trebui să răspundă cei care au stabilit-o. Ministrul a explicat că, la momentul respectiv, funcționarii au invocat indicații venite de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de la conducerea politică de atunci.

„Ar trebui întrebaţi oamenii care au decis lucrul ăsta. Şi funcţionarii au spus că aşa au zis cei de la MIPE, aşa a zis ministrul. Eu am spus-o direct şi răspicat, unii cu trotinete electrice şi care se plimbă prin sandale au făcut atât de mult rău României şi atunci şi acum, că nu-şi pot imagina, şi am ajuns la o situaţie aproape imposibilă, anul trecut, la Ministerul Energiei, când trebuiau închise centralele pe cărbune până în 31 decembrie, pentru că România a încasat 1,8 miliarde de euro bani pentru a face centralele noi, gas to power, fotovoltaic cu stocare, pentru a înlocui centralele pe cărbune. Am luat banii, au intrat în conturile Ministerul de Finanţe, au fost folosiţi la tot felul de lucruri, iar proiectele energetice au rămas pe hârtie”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la DCNews.

Bogdan Ivan. Sursă foto: Facebook

Proiecte începute și riscul penalităților

Ministrul a precizat că, spre finalul anului trecut, au fost demarate lucrările pentru un parc fotovoltaic și un proiect de stocare a energiei. În prezent, există o ofertă pentru una dintre cele două termocentrale, însă punerea acestora în funcțiune va dura aproximativ patru ani.

Obiectele care au definit anii '90. Fenomenul peștelui de pe televizor ca obiect de „lux”

Efectul fluture. Un meteorolog a formulat una dintre cele mai misterioase teorii ale științei

„Acum avem o ofertă la una dintre cele două termocentrale, dar durează patru ani să le punem în funcţiune, pentru că până în 2029-2030 ne ducem cu ele. Şi am ajuns în situaţia în care Comisia să ne spună, da, păstraţi centralele pe cărbune, dar plătiţi penalitatea de 1,8 miliarde de euro înapoi, pentru că nu aţi folosit acei bani ca să înlocuiţi centralele”, a mai afirmat Ivan.

Bogdan Ivan compară situația României cu cea a Poloniei

Potrivit ministrului Energiei, stabilirea termenului-limită pentru 2025 a fost o decizie politică, mai dură decât cea adoptată de alte state europene. El a comparat situația României cu cea a Poloniei, care și-a fixat termenul pentru 2049, și a Germaniei, care a ales anul 2039, făcând referire și la contextul crizei energetice generate de războiul din Ucraina și de embargoul asupra gazelor rusești.

Ministrul a subliniat că această strategie a fost contrară intereselor economice ale României.

„Dacă mă întrebaţi pe mine, să scoţi 7.000 de megawatt capacitate de producţie în bandă a României în ultimii 15 ani, până în 2023, că din 2023 nu s-a mai scos, adică jumătate din capacitatea ta de producţie a ţării, să o scoţi şi să nu pui nimic în loc, da, este fix acest lucru. Şi să faci România dependentă de importuri foarte scumpe, este fix acest lucru. Eu am două ţinte foarte clare în mandatul ăsta.

Am spus-o de la început, România să fie independentă energetic, să se transforme din importator net în exportator net. Nu e un vis, e o realitate pe care o proiectăm serios şi sănătos. Nu o să spun că de mâine, eu sunt de şase luni la Ministerul Energiei, şi nu o să spun că de mâine o să fie încă 10.000 de MW în piaţă. Aş minţi să spun lucrul ăsta. În schimb, am luat fiecare proiect până la finalul acestui an, o să intrăm în piaţă cu minim 2.000 de MW noi, capacitatea de producţie energetică şi 2.000 de MW stocare”, a mai declarat Bogdan Ivan.