Social
„Topul minciunilor lui Pîslaru”. Un judecător desființează proiectul legii salarizării promovat de Guvernul demis
Dragoș Pîslaru. Sursa foto: Facebook/
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Legea salarizării unice, promovată în regim de urgență de actuala putere, a declanșat un val puternic de reacții în spațiul public. Printre cele mai dure și argumentate replici se numără cea a judecătorului Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Într-o analiză bogată în argumente publicată pe rețelele de socializare, acesta demontează, punct cu punct, argumentele folosite de ministrul interimar demis al Muncii, acuzând instituția de manipulare și dezinformare. O sancțiune usturătoare.
Sub titlul „TOP minciuni și manipulări din postarea ministrului interimar demis al Muncii”, Alin Ene analizează dedesubturile tehnice și financiare ale proiectului legislativ. Arătând cum promisiunile politice ascund, în realitate, tăieri masive de venituri și slăbirea independenței sistemului judiciar.
Alin Ene, judecător, membru CSM. Sursa foto: Facebook
Legea salarizării: Salariile scad în noua grilă
Una dintre cele mai repetate lozinci guvernamentale este asigurarea că „niciun venit nu va scădea”. Alin Ene califică această afirmație drept o minciună evidentă și explică mecanismul tehnic prin care românii sunt induși în eroare.
Faptul că un angajat își păstrează temporar venitul actual prin așa-numitele „diferențe compensatorii” reprezintă o dovadă clară că noua grilă de salarizare este poziționată sub nivelul actual al veniturilor.
„Statul acoperă artificial diferența pentru a evita explozia socială imediată. Însă acoperirea este temporară. Așadar, îți scad venitul, dar din mărinimia mea, îți ofer o pomană politică denumită pompos diferență compensatorie, timp de 5 ani sau până când mă răzgândesc. Când ai nevoie de 'compensații' ca oamenii să nu piardă bani, recunoști implicit că legea produce pierderi”, explică magistratul.
Paravanul PNRR și contradicțiile din Guvern
O altă temă centrală a propagandei oficiale este aceea că reformele sunt impuse direct de Uniunea Europeană. Alin Ene demontează această manipulare, subliniind că UE cere predictibilitate și reformă structurală, nicidecum o abordare pur contabilă menită să sufoce financiar instituții cheie.
Mai mult, Ene scoate la iveală o contradicție flagrantă la nivelul Executivului demis: în timp ce public se afirmă că Bruxelles-ul nu dictează politicile salariale, premierul demis a recunoscut că l-a mandatat pe ministrul muncii să negocieze cu oficialii europeni eșalonarea creșterilor salariale pentru demnitari.
„Deci cum rămâne, până la urmă, ne punem și noi de acord în guvernul ăsta demis? Ori nu ne impune, ori trebuie să negociem dacă nu vrem să le creștem... pe ale noastre?”, întreabă retoric oficialul CSM.
Ipocrizia consultărilor pe legea salarizării
Justificarea guvernanților că legea este o asumare curajoasă, ce trebuia realizată încă din 2022, este catalogată de Ene drept un adevăr pe jumătate și un act de profundă ipocrizie.
Amânarea reformei nu a fost cauzată de lipsa de curaj, ci de un calcul politic cinic: partidele aflate la putere au vrut să treacă de toate rundele de alegeri fără a pierde voturile bugetarilor.
Aducerea unui proiect de o asemenea magnitudine în regim de urgență, în ultimele săptămâni din calendarul PNRR și după ce Guvernul a fost deja demis, trădează panică și incompetență managerială.
În plus, ideea de „consultare publică” devine o simplă formalitate de imagine atunci când decizia politică a fost deja pecetluită printr-un „acord politic” anunțat anterior.
Tăierea sporurilor înseamnă scăderea directă a puterii de cumpărare
Mesajul oficial conform căruia „nu se taie de la oameni, doar s-au eliminat sporuri” este redus de Alin Ene la un simplu joc cinic de cuvinte. Sporurile nu sunt elemente abstracte, ci fac parte integrantă din venitul efectiv cu care salariații își plătesc facturile.
Plafonarea sporurilor totale la un maximum de 20% și eliminarea unor componente salariale existente vor produce un impact financiar negativ direct și resimțit imediat în buzunarele angajaților, indiferent de termenii folosiți de aparatul de comunicare al ministerului.
Atacul populist la adresa Justiției
Cel mai grav aspect semnalat de membrul CSM este utilizarea unui discurs populist, menit să incite publicul împotriva magistraților prin vehicularea mitului că aceștia „și-au crescut singuri salariile”.
Alin Ene restabilește adevărul juridic elementar dintr-un stat de drept: drepturile salariale din sistemul judiciar sunt stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, apărute exclusiv din cauză că Executivul a emis timp de decenii o legislație incoerentă, discriminatorie și ilegală.
Concluziile analizei lui Alin Ene
Vor urma litigii în lanț. Noua lege este atât de slab redactată încât nu va opri procesele în instanțe, ci va genera un nou val masiv de litigii salariale pentru numeroase categorii profesionale.
Se înregistrează un derapaj democratic. Transformarea hotărârilor judecătorești definitive în lozinci politice anti-magistrați reprezintă un atac periculos la adresa democrației.
Declinul statului de drept. Modul în care se forțează adoptarea acestei legi arată că direcția în care se îndreaptă resturile democrației românești este una extrem de îngrijorătoare.
Recomandările noastre
