Social
Exclusiv
Începe Anul Nou Bisericesc. Tradiții, semnificații și obiceiuri legate de prima zi a lunii septembrie
Biserica Ortodoxă. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Pe 1 septembrie, Biserica Ortodoxă Română (BOR) marchează începutul Anului Nou Bisericesc. Spre deosebire de începutul anului civil, această zi nu este însoțită de artificii sau petreceri, ci de momente de rugăciune și introspecție spirituală. Credincioșii participă la slujbe speciale, cer binecuvântare și își pun speranța într-un nou început, respectând tradițiile și obiceiurile transmise din generație în generație.
De ce a fost aleasă această dată și ce trebuie să știe credincioșii despre Anul Nou Bisericesc
Anul bisericesc diferă de cel civil, care începe pe 1 ianuarie, având rădăcini în calendarul ebraic. Pentru poporul evreu, luna Tişri marca începutul noului an agricol, momentul recoltelor și al mulțumirii pentru roadele pământului. Biserica a păstrat această dată, iar la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, în anul 325, s-a stabilit oficial ca 1 septembrie să fie începutul anului bisericesc.
Ziua are și o semnificație biblică: tradiția amintește că Iisus Hristos a intrat în sinagoga din Nazaret și a citit profeția lui Isaia: „Duhul Domnului este peste Mine… să vestesc anul plăcut Domnului.” Astfel, 1 septembrie este considerată începutul mântuirii și „anul milei lui Dumnezeu”.
Rugăciune. Sursa foto: Freepik
„Anul Nou Bisericesc legătură cu începutul activității misionare a Mântuitorului. Credincioșii trebuie să știe că e diferită curgerea anului bisericesc de cea a anului civil și că ziua face parte din categoria evenimentelor care se împletesc cu istoria vieții bisericești”, ne-a spus părintele Cristea Dorin.
Rugăciuni și slujbe speciale
Anul Nou Bisericesc este întâmpinat prin slujba Te Deum, în timpul căreia credincioșii mulțumesc lui Dumnezeu pentru anul trecut și cer binecuvântarea pentru cel care începe.
Troparul zilei face trimitere la acest moment important.
„A toată făptura, Ziditorule, Cel ce vremile și anii ai pus întru puterea Ta, binecuvintează cununa anului bunătății Tale, Doamne, păzind în pace poporul Tău și țara aceasta…”
În multe parohii și mănăstiri, ziua este marcată de post și rugăciune, simbolizând curățirea sufletului și pregătirea pentru un nou început spiritual.
Cum este structurat Anul Bisericesc
Anul bisericesc este organizat în jurul marilor praznice ortodoxe și începe aproape de două sărbători importante: Adormirea Maicii Domnului (15 august), care marchează încheierea unui ciclu, și Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), simbol al unui nou început. Paștele este considerat „inima” anului liturgic.
Calendarul bisericesc cuprinde trei mari perioade liturgice: Triodul – perioada de pregătire pentru Paște, Penticostarul – intervalul dintre Paști și Rusalii, și Octoihul – care acoperă restul anului, incluzând duminicile și sărbătorile importante.
Tradiții și obiceiuri populare
În tradiția populară, începutul anului bisericesc era însoțit de obiceiuri menite să aducă belșug, sănătate și armonie în familie. Credincioșii aduceau la biserică primele roade ale toamnei – struguri, mere, nuci sau flori – pentru a fi binecuvântate, crezând că astfel anul care începea va fi roditor.
În această zi se aprindeau lumânări pentru cei trecuți în veșnicie și se rostesc rugăciuni pentru odihna sufletelor lor. În unele regiuni, gospodinele împărțeau colaci și fructe de sezon pentru a face pomană, iar preoții stropeau gospodăriile cu apă sfințită, rostind rugăciuni pentru liniște, sănătate și prosperitate în familie. De asemenea, de această zi erau legate numeroase superstiții. În trecut, mulți oameni considerau că o lumânare ținută aprinsă în această zi putea alunga necazurile. De asemenea, alții spuneau că vor avea un an îmbelșugat dacă vor culege semințele în această zi.
Dincolo de obiceiuri și superstiții, părintele susține că această zi trebuie trăită cu recunoștință și mulțumire pentru darurile primite de la Dumnezeu.
„E bine să începem anul bisericesc cu mulțumire adusă lui Dumnezeu”, a încheiat el.
