Disputele din stradă se mută deja în alte sfere ale staului de drept, întrucât judecând după efectele pe care le au Ordonanțele de Urgență, cu numărul 13, din 31 ianuarie, acestea duc la încăierarea puterilor în România

Puterea Judecătoarească s-a încăierat la propriu cu puterea Executivă. Parlamentul, Guvernul - reprezentând puterea Executivă, adică cea care are dreptul de a emite și schimba legi s-a luat la trântă cu puterea Judecătorească – adică – procurorii și judecătorii care trebuie să pună în aplicare actele normative, fără a le comenta, așa cum prevede Constituția. Pentru a explica acest lucru EVZ a cerut un punct de vedere de la juriști, avocați și procurori asupra unor modificări aduse de ordonanță și a efectelor acestora.

FOTO: Puterea Executivă

Iată care sunt efectele Ordonaței 13, din 31 ianuarie:

● Favorizarea unui membru de familie și afini până la gradul ll Avocat Florin Șurghie:

Acest lucru era prevăzut de textele anterioare ale Codului. Dacă o persoană ar fi pusă în situația de a transporta la spital o persoană care este frate, rudă și despre care știe că a săvârșit o infracțiune, ce ar face. L-ar lăsa în suferință sau l-ar transporta la spital, moment în care ar fi acuzat de favorizarea infractorului, adică a fratelui?

Avocat Florea Constantin, fost procuror: E o decizie corectă, e în consensul CCR care a dat mai multe decizii în acest sens și, mai mult, procurorii nu vor mai putea obliga rudele și afini să facă denunțuri împotriva membrilor familiei.

● Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative

Avocat Florin Șurghie: Până acum, acest aspect era o prevedere superfluă, dacă cineva se constiuia, se aduna, așa cum se întâmplă acum în Capitală, și cineva dădea un ordin – acel ordin se putea transforma în OU, iar acea ordonanță era favorabilă unor persoane- cei care au emis puteau fi inculpați că ar fi favorizat infractorii, toți cei care au participat la emiterea actului, cei care au dat legea – deci implicit sute de mii de persoane erau favorizate de legiuitor, care nu avea un interes în emiterea legii și o impunea starea de fapt.

Avocat Florea Constantin: era cea mai mare tâmpenie, care le permitea magistraților să facă abuzuri. Acest aspect modificat face concret separația puterilor în stat, executivul de legislativ.

● În cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative care au dus la ajutorul dat faptuitorului în scopul impiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală.

Avocat Florin Șurghie: Nu poți să spui că legea e favorabilă cuiva. Acest aspect explică clar că nu are efecte la mai mulți făptuitori. Concret cei de la DNA, de exemplu, făceau multe abuziri pe aceste considerente, că s-a îngreunat cercetarea penală.

Avocat Florea Constantin, fost procuror: Pe acest considerent, îngreunarea cercetării penale, România a fost condamnată de mai multe ori la CEDO.

● Fapta funcțio na rului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu știință, îndeplinește un act prin încălcarea unor dispoziții expres dintro lege, ordo nanță, sau nu înde pli nește un act prevăzut de dispozițiile exprese dintr- o lege și prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mică de 200.000 de lei.

Avocat Florin Șurghie: Acestă modificare corespunde deciziilor CCR care a decis, din 2016, asupra acestui aspect. Mai mult, Convenția de la Geneva stipulează că orice practică până în 50.000 de eruo, echivalentul a 200 de mii de lei, este conform practicilor statelor UE.

Avocat Florea Constantin, fost procuror: CCR a decis că aceste fapte nu sunt de natură penală. E o chestie care s-a întâmplat și în Italia și acolo s-au reglementat lucurile.

● Neglijența în serviciu

Avocat Florin Șurghie: Aici e foarte clar, fapta din culpă este prevăzută în civil și cei care cer se vor adresa instanțelor civile, așa cum e prevăzut deja în Coduri.

Avocat Florea Constantin, fost procuror: La orice infracțiuni nu există răspundere civilă delictuală, aici are orice competență și neglijența nu poate fi catalogată ca o componentă abuzivă a unei infracțiuni care e stipulată exact în Codul Penal.

Dosarele făcute pe bază de denunțuri, bune de arhivat, de la 1 februarie

Modificările aduse la Codul de procedura penală au și intrat în vigoare în noaptea de 1 februarie, odată cu publicarea OUG în Monitorul Oficial. Cele privind modificarea Codului Penal prin OUG (dezincriminarea abuzului și a neglijenței) vor intra în vigoare în termen de 10 zile de la publicare. Concret,articolul din Codul de procedură penală, cum ar fi chestiuni legate de controlul judiciar sau denunțuri, au intrat în vigoare de ieri noapte, pe când modificarea la Codul penal cu privire la abrograrea unor infracțiuni sau modificarea conținutului unor infracțiuni vor intra în vigoare în 10 zile.