Franța, Germania și Marea Britanie au folosit de ocazia summit-ului Consiliului European pentru a cere cu tărie izolarea Rusiei, din cauza bobmardamentelor de la Alep. Însă cele trei mari puteri nu au găsit unanimitatea de care aveau nevoie: cererea pentru noi sancțiuni economice împotriva Rusiei a fost respinsă.

Matteo Renzi, prelierul italian, le-a năruit celor trei toate speranțele, joi, puțin după miezul nopții, scrie Le Figaro. Acesta, care se va confrunta curând, pe 4 decembrie, cu un referendum foarte greu, în care le cere italienilor să dea puteri mai mari guvernului,  l-a făcut pe liderul italian extrem de prudent.

„Europenii ar trebui să facă tot ce este posibil pentru a se ajunge la un acord de pace în Siria, însă este greu de crezut că s-ar putea ajunge la așa ceva prin noi sancțiuni impuse Rusiei”, a declarat Renzi în timpul unui dineu cu ușile închise.

Expresia „măsuri restrictive”, îndreptate împotriva unor personaje importante ruse, a fost retrasă din documentul care cuprinde concluziile finale ale summit-ului.

A doua zi după o întâlnire tensionată cu Vladimir Putin, liderul francez François Hollande a dat asigurări, totuși, că ideea sancțiunilor rămâne valabilă, gata să fie aplicată la nevoie.

„Dacă va continua bombardamentele, Rusia va va expune la răspunsuri despre care UE va discuta. Însă deocamdată nu suntem în această fază.”

Însă această promisă fermitate ar putea fi curând pusă la încercare: Kremlinul tocmai a informat ONU că bombardamentele sale asupra Alepului vor înceta unsprezece ore pe zi, însă numai până săptămâna viitoare.

Amintim că întreaga flotă arctică și cea mai mare parte a flotei baltice a Rusiei, inclusiv portavionul Amiral Kuznețov, se află în marș forțat spre coastele Siriei, gata să arunce în asediul de la Alep un important număr de avioane și de guri de foc.

Europa a înregistrat un nou eșec și în tentativa de a determina mica Valonie să nu se mai opună la intrarea în vigoare a acordului CETA de liber-schimb între UE și Canada. Acesta este programat să fie semnat peste șase zile.

Paul Magnette, șeful guvernului valon, mizează pe factorul timp, pentru a împiedica semnarea. Învestit cu drept de veto de Constituția belgiană, acesta a respins joi seara ultimele concesii făcute de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Colac peste pupăză, Magnette a declarat joi noaptea că Ottawa este mai deschisă la concesii decât liderii europeni în ceea ce privește anumite revendicări.

Magnette este un exemplu despe cum liderii mici, dacă au curaj și tenacitate, își pot impune voința în fața „granzilor” europeni, folosindu-se de mecanismele UE.

Surprinzător, și Iohannis a jucat bine cartea CETA: Canada a acceptat să renunțe la vizele pentru Români, în schimbul retragerii de către București a rezervelor față de acordul de liber schimb.


Opoziția micii Valonii irită enorm liderii europeni, toți favorabili semnării CETA cât mai repede. Acesta era considerat drept una dintre puținele realizări comerciale ale UE, după eșecul total în negocierile cu Statele Unite, pentru un acord similar, TTIP.

Prin comparație, ceea ce se aștepta a fi marea ciocnire a summit-ului, prezența premierului britanic Theresa May și perspectiva Brexitului, s-a derulat fără incidente. În cadrul primei sale prezențe la Bruxelles, May a confirmat oficial că va invoca clauza ruperii de UE în luna martie. Ea s-a prinunțat pentru o „ieșire lină și ordonată”. Subiectul a fost expediat în câteva minute.

Altfel va fi situația, când procedurile de ieșire din UE vor fi demarate, cu puțin înainte de alegerile prezidențiale din Franța și ale alegerilor legislative din Germania. Presați de alegători, liderii celor două țări vor juca dur cu Londra.

Bătăios, Hollande a declarat încă de acum:

„Doamna May vrea un Brexit dur? Ei bine, discuțiile vor fi dure!”

Negocierile pentru ieșirea Marii Britanii pot fi de asemenea o mare oportunitate pentru România, de a obține clauze avantajoase. Să vedem dacă Iohannis va demonstra în continuare că știe să joace

Te-ar putea interesa și: