Ilie Bolojan: Sprijinul pentru Republica Moldova este pentru România o datorie

Ilie Bolojan: Sprijinul pentru Republica Moldova este pentru România o datorieBolojan. Sursa foto: presidency.ro

Sprijinul pentru Republica Moldova este pentru România o datorie. Afirmația a fost făcută de președintele interimar al României, Ilie Bolojan, după întâlnirea cu șefii misiunilor diplomatice acreditate în România. Potrivit lui Bolojan, reziliența țării noastre trebuie întărită în contextul alegerilor parlamentare care vor avea loc în acest an.

„Sprijinul pentru Republica Moldova este pentru România o datorie. Republica Moldova va avea alegeri parlamentare în acest an, iar reziliența sa trebuie întărită. Nu putem permite ca Rusia să folosească în continuare instrumente de șantaj și constrângere, așa cum am văzut recent cu folosirea energiei. Soluția pentru securitatea energetică este o cât mai bună interconectare cu România și cu UE, iar pentru asta lucrăm intens”, a afirmat Ilie Bolojan.

Sursa foto: Ministerul Justiției

România va intensifica colaborarea cu Republica Moldova și Ucraina pentru securitatea regiunii

Liderul de la Cotroceni a menționat că securitatea și stabilitatea în zonă sunt esențiale. Bolojan a menționat că România va intensificat în acest sens colaborarea cu Republica Moldova și Ucraina.

„Însă vecinătatea noastră nu ne oferă doar provocări, ci și oportunități, iar aici mă refer la conectivitate. Fie că vorbim despre transport, despre energie sau despre rețele digitale, există un potențial imens în regiunea noastră și pentru rolul României. De aceea, coordonarea și proiectele comune cu Republica Moldova și Ucraina sunt vitale, ca și implicarea noastră în viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei. Mă refer aici și la potențialul relațiilor noastre cu partenerii din regiunea Balcanilor de Vest, cu Turcia, precum și cu state din Caucaz și din Asia Centrală, lucrând pe coordonatele conectivității”, a declarat Bolojan.

Ilie Bolojan a preluat mandatul de președinte interimar în data de 12 februarie.  Acest lucru s-a întâmplat după ce Klaus Iohannis și-a încheiat cele două mandate de președinte de zece ani în urma demisiei din 10 februarie. Al doilea mandat al lui Klaus Iohannis expirase în luna decembrie, însă Curtea Constituțională îi prelungise mandatul ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale de la finalul anului trecut.