În urma unor schimbări politice importante, atribuțiile unui președinte interimar devin un subiect de interes. Funcția de președinte interimar presupune atât responsabilități, cât și limitări clare, menite să asigure continuitatea guvernării și respectarea principiilor constituționale. Deși președintele interimar joacă un rol important în menținerea stabilității instituționale, are puteri restrânse

Ce poate face un președinte interimar al României?

Dupa demisia lui Klaus Iohannis, Curtea Constituțională a confirmat că funcția de președinte al României devine vacantă pe 12 februarie 2025. Astfel, președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua interimatul, devenind al treilea președinte interimar din istoria țării, după Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu.

Conform Constituției României, în cazul vacanței funcției de președinte sau al suspendării acestuia din funcție, interimatul este asigurat de președintele Senatului sau, în absența acestuia, de președintele Camerei Deputaților. Acest mandat interimar este limitat la maximum trei luni, perioada în care Guvernul trebuie să organizeze alegeri prezidențiale. „Demisia lui Klaus Iohannis a venit la timp pentru a se încadra în calendarul deja stabilit de Guvern pentru aegerile prezidențiale.” Astfel, președintele interimar are rolul de a asigura stabilitatea instituțională până la alegerea unui nou președinte.

Ce nu poate face Ilie Bolojan ca președinte interimar

Conform articolului 98, alineatul (2) din Constituție, un președinte interimar nu are voie să exercite unele dintre atribuțiile fundamentale ale președintelui, cum ar fi adresarea mesajelor către Parlament, dizolvarea Parlamentului sau cererea organizării unui referendum. „Aceste limitări sunt impuse pentru a preveni posibile abuzuri de putere și pentru a garanta că președintele interimar nu poate lua decizii de natură să afecteze stabilitatea politică și legislativă a țării.” Aceste restricții asigură un echilibru între puterile statului și protejează democrația.

Atribuțiile și riscurile unui președinte interimar

Președintele interimar îndeplinește atribuțiile curente ale președintelui, cum ar fi promulgarea legilor, reprezentarea României în relațiile internaționale și gestionarea aspectelor legate de apărarea și securitatea națională. „Un președinte interimar poate fi tras la răspundere dacă săvârșește fapte grave care încalcă prevederile Constituției.” În cazul în care încalcă legea fundamentală, poate fi supus procedurii de suspendare. Totuși, este important de menționat că, având atribuții limitate, președintele interimar nu poate influența deciziile politice majore sau stabilitatea politică a țării.