Ilie Bolojan, prima reacție în cazul șefului SPP, Lucian Pahonțu. Premierul cere clarificări privind anul 1989 și limitarea mandatelor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Premierul Ilie Bolojan a oferit prima sa reacție oficială cu privire la situația șefului Serviciului de Pază și Protecție, Lucian Pahonțu. Într-un interviu acordat publicației Cotidianul, șeful Executivului a subliniat că evenimentele din anul 1989 trebuie clarificate și că fiecare persoană trebuie să poarte răspunderea pentru propriile acțiuni.

În același timp, Ilie Bolojan a precizat că evaluarea activității Serviciului de Pază și Protecție nu intră în atribuțiile Guvernului, ci reprezintă o competență exclusivă a Administrației Prezidențiale. Întrebat dacă l-ar retrage din funcție pe Lucian Pahonțu în cazul în care s-ar afla în locul președintelui Nicușor Dan, premierul a insistat pe necesitatea de a avea date concrete înainte de a emite judecăți.

Lucian Pahonțu Sursa: EVZ

Ilie Bolojan, prima reacție în cazul șefului SPP, Lucian Pahonțu. Premierul cere clarificări privind anul 1989 și limitarea mandatelor

Șeful Guvernului a explicat cadrul legal și instituțional în care poate fi analizată activitatea conducerii SPP. El a punctat faptul că deciziile de acest tip necesită informații certe, dincolo de detaliile apărute în presă.

„Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competenţă asupra acestui serviciu, care este Administraţia Prezidenţială, nu Guvernul, şi sigur, ca să poţi emite judecăţi, trebuie să ai date fără echivoc în astfel de situaţii. Ori, în afară de ceea ce a apărut în spaţiul public, nu am alte date. Aş face câteva comentarii. În primul rând, consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Şi din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare din punctul acesta de vedere, ca să existe date fără echivoc”, a declared Bolojan pentru Cotidianul.

Totodată, premierul a reliefat faptul că menținerea unui nivel decent de încredere în instituțiile statului reprezintă o condiție fundamentală pentru funcționarea oricărui sistem democratic.

Propunere pentru limitarea mandatelor la conducerea serviciilor

Pentru a evita suspiciunile legate de influența serviciilor de informații în spațiul public, economic sau politic, Ilie Bolojan susține adoptarea unor mecanisme legislative preluate din democrațiile consolidate. Printre acestea se numără și plafonarea duratei mandatelor pentru funcțiile de conducere vulnerabile sau care concentrează o putere considerabilă.

„În ceea ce priveşte aspectele care ţin de influenţa, nu ştiu, serviciilor în zona economică sau politică, lucrurile nu se rezolvă întotdeauna printr-o persoană sau alta. Statele democratice au practici instituţionale prin care rezolvă şi limitează posibile interferenţe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate poziţiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care la un moment dat poate fi folosită altfel, se limitează mandate. Vedem şi în România o parte din mandate sunt limitate. Sunt diferite mecanisme de control şi de limitare pe care nu avem altceva de făcut decât să le preluăm din statele democratice şi să le punem în legislaţia noastră, în aşa fel încât să nu avem aceste discuţii legate de influenţe şi de zone care nasc în permanenţă discuţii”, a explicat prim-ministrul.

În prezent, Lucian Pahonțu conduce SPP de 21 de ani, iar Gabriel Vlase ocupă funcția de director al Serviciului de Informații Externe de 8 ani. Întrebat dacă se impune o reformă în acest sens, premierul a confirmat că va sprijini modificările legislative necesare.

„Da, e o perioadă lungă într-adevăr, dar v-am spus: asta se face instituţional, iar cei care au răspundere în această zonă pot să o facă. În ceea ce mă priveşte, voi susţine în plan parlamentar toate măsurile în această direcţie, în aşa fel încât să eliminăm această discuţie din spaţiul public şi toate suspiciunile din punctul acesta de vedere”.

Numirile la șefia serviciilor și calculul politic

Președintele PNL a abordat și subiectul numirii conducerilor civile la serviciile de informații, menționând că o astfel de decizie ar elimina starea de provizorat. El a arătat că momentul optim pentru aceste numiri ar fi fost imediat după constituirea Coaliției PNL-PSD-USR-UDMR, când relațiile dintre partide erau mult mai stabile.

„Cu cât se numeşte mai repede o conducere civilă şi la Serviciul de Informaţii, cu atât dispar discuţiile legate de starea de provizorat şi de acolo. Dar din nou, asta ţine de o analiză care e dată de calculul parlamentar, ca acea propunere pe care ar putea-o face să aibă şanse de succes. Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format Coaliţia, era o relaţie mai stabilă şi s-ar fi putut trece. Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înţelegere probabil că s-a calculat că e în reducere”, a mai precizat premierul interimar, adăugând totodată că nu a resimțit vreo influență a serviciilor de-a lungul carierei sale politice.