Iepurașul și pitonul. Georgiștii și „Ferma animalelor”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

S-a încheiat ieri supliciul lui Siegfried Mureșan și a plecat acasă, la Bruxelles, nevotat de parlamentarii români. Știa și el finalul, dar și-a jucat bine rolul, iar beneficiul se va găsi în CV-ul lui de politician. Acest episod plus revolta georgiștilor, pigmentată cu amenințări anarhice, mi-au amintit de cartea și filmul „Ferma animalelor”. Scriitorul George Orwell, mereu de actualitate!

Pentru cei mai tineri, care nu au citit cartea și nici nu mai au chef să parcurgă text scris, recomand să caute pe canalele de pe internet filmul de desene animate „Ferma animalelor”. Se vor distra, dar cred că vor aprofunda și mesajul transmis de scriitorul englez Orwell. Este o fabulă politică, actuală fiindcă se pliază pe ceea ce trăim astăzi, deși cartea a apărut în 1945.

„Ferma animalelor este prima carte în care am încercat, în deplină cunoştinţă de cauză, să fac să fuzioneze scopul politic şi scopul artistic într-un tot unitar”, spunea George Orwell.

De ce mi-am amintit ieri de „Ferma animalelor”?

Iepurașul și pitonul

O știre pe care am publicat-o ieri, cu puțin timp înainte de dezbaterile din Parlament, m-a contrariat la fel de mult ca aruncarea lui Bolojan în fața senatorilor și deputaților a lui Siegfried Mureșan, deși știau toți că liberalul nici nu vrea, nici nu era vreo șansă să întrunească numărul de voturi pentru validare.

Știrea despre care am amintit venea de la Sibiu. Un iepuraș viu a fost introdus de îngrijitorul de la ZOO în terariul unui piton de peste 40 de kilograme, în timpul programului cu publicul.

Părinții cu copii veniți să vadă animalele exotice au asistat la momentul horror, iar o femeie le-a cerut îngrijitorilor să intervină. Din cauza strigătelor vizitatorilor revoltați, iepurașul a fost în cele din urmă scos din terariu și a rămas în viață. Pitonul a rămas să aștepte hrana.

Imaginile filmate de vizitatori au ajuns în spațiul public și au provocat reacții puternice. Oamenii sunt siderați că pitonul a fost hrănit cu un animal viu în fața lor. O organizație pentru protecția animalelor a anunțat că va face un protest în Capitală.

Conducerea Grădinii Zoologice din Sibiu recunoaște că procedura nu a fost respectată și spune că zona trebuia închisă în timpul hrănirii. Va face anchetă.

Văzîndu-l apoi pe Mureșan așteptând să fie votat de parlamentari, discursurile tăioase ale acestora, am avut imaginea terariului în care pitonul/ Parlamentul aștepta să-l devoreze pe iepurașul Siegfried, aruncat de Ilie Bolojan ca să mai prelungească starea comatoasă în care se află economia, iar guvernul lui demis să rămână pe poziții.

Georgiștii vor revoluție și amenință

Episodul doi se regăsește și el în „Ferma animalelor”. E vorba de libertate, incitare, revoltă și trădare. Cele două tabere, Oameni și Animale, după o bătălie pentru acapararea puterii în Fermă, ajung să coalizeze. Lozincile și promisiunile de bunăstare din tabăra animalelor sunt uitate, regulile impuse cu care au câștigat puterea sunt modificate.

Începând din zorii zilei de ieri, simpatizanții lui Călin Georgescu, vreo 40 la număr, protestează în fața clădirii Arestului Central. Declară că vor sta acolo până când Călin Georgescu va fi eliberat. Plâng și strigă că fostul candidat prezidențial este „singurul care poate salva țara”, iar din această cauză a fost arestat.

Revoltații par că acceptă înșelăciunea de care este acuzat Călin Georgescu  deoarece au început să strângă cei 1,1 milioane de lei ca să-i restituie păgubitului Leu.

În „Ferma animalelor” a lui Orwell nu avem niciun leu. Avem ca lider un porc. Acesta mobilizează animalele la revoltă pentru că Omul, proprietarul fermei, nu le oferă libertate sau o viață fericită, cu hrană suficientă și fără muncă epuizantă.

Conducătorul porc le îndeamnă pe animale la revoluție: „Omul e singurul nostru dușman adevărat. Scoateți omul din scenă și cauza fundamentală a foametei în rândurile animalelor și a muncii excesive e abolită pentru totdeauna”.

După ce animalele preiau puterea, conducătorul lor și adjunctul râvnesc la bogăția și bunăstarea omului. Încep să meargă în două picioare, se mută în conacul proprietarului, schimbă regulile și rolurile.

Parabola lui Orwell și orgoliu lui George Simion

Finalul îi arată pe porcii lideri la masă cu oameni, într-un chiolhan abundent. Pe geamurile conacului se vedeau fețele animalelor, triste sau uimite fiindcă lor nu le fusese îndeplinită dorința de a avea hrană suficientă.

„Fiinţele de afară priviră de la porc la om şi de la om la porc şi din nou de la porc la om: deja era imposibil să mai spui care era care”, concluzionează George Orwell, după ce tot firul cărții sale ne arată că dorința de a deține puterea modifică toate comportamentele.

Intervenția din Parlament a lui George Simion, perceput mult timp ca un „adjunct” al lui Călin Georgescu, nu aveam cum să nu o vizualizez ca personaj în romanul lui Orwell: Napoleon era unul dintre adjuncții conducătorului și propagandistul turmei.

Simon, abil, a scos AUR din următoarele discuții pentru formarea unui guvern. El a declarat ferm, ca să se audă și la Cotroceni, unde tot nu e dorit de președinte:

„Nu vom vota nicio altă variantă de guvern până nu îl eliberați și îi faceți dreptate lui Călin Georgescu”.

Lucru imposibil, dar declarația aceasta îi dă posibilitatea lui Simion să-și arate orgoliu de animal politic.