Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituţională în ceea ce privește legea de eliminare a pensiilor de serviciu.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constiționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, a Legii privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu și indemnizațiile pentru limită de vârstă, precum și pentru reglementarea unor măsuri în domeniul pensiilor ocupaționale”,scrie într-un comunicat al ÎCCJ.
Această decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost luată în prezența a 103 judecători, cu respectarea cerințelor de cvorum, mai este precizat în comunicat.
Marți, Camera Deputaților a adoptat în sesiune extraordinară, proiectul de lege privind abrogarea pensiilor speciale, cu 247 voturi pentru, niciun vot contra şi 21 abţineri. Acesta prevede eliminarea pensiilor speciale, doar cu excepția polițiștilor și militarilor.
Argumentele ÎCCJ sunt următoarele:
„1. Încalcă prevederile art.1 alin.5 din Constituţia României, în componenta sa referitoare la calitatea legii, în special prin faptul că procedura parlamentară s-a derulat cu incălcarea art.65 alin.(2) lit.j) şi art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.1) din Constituţie - ordinea sesizării Camerelor Parlamentului în ceea ce priveşte reglementarea unor aspecte ţinând de autoritatea judecătorească, omisiunea aprobării unei modificări a statutului depu¬taţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere, incălcarea principiului bicamera¬lismului, caracterul incoerent şi lipsit de previzibilitate al procesului legislativ, caracterul la¬cunar şi vidul legislativ creat, în condiţiile în care acelaşi proiect de lege face referire la re¬glementarea în termen de 6 luni a unor scheme de pensii ocupaţionale, discrepanţa dintre in¬tenţia legiuitorului şi realitatea reglementării, deficienţe privind activitatea de documentare şi nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
2. Încalcă principiul independenţei judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, şr afectarea statutului constituţional al procurorilor, reglementat prin art.132 alin.(1) din Constituţie, cu referire la art.1 alin.(3) din Constituţie, în special prin nesocotirea aspectelor statuate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia CCR nr.20/2000, Decizia CCR nr.873/2010), jurisprudenţa de Justiţie a Uniunii Europene (Hotărârile CJUE it1 cauzele C-262188, C-64116, prevederile Directivei 200615410E), precum şi documente internaţionale adoptate de către ONU, Consiliul Eu•opei, Consiliul Consultati-v al Judecătorilor Europeni, Conferinţa Preşedinţilor de Instanţe Supreme din Europa Centrală şi de Est şi neluarea In conside•are a regimului de incompatibilităţi şi interdicţii prevăzut de lege pentru aceste categorii profesionale.
3. Încalcă prevederile art.147 din Constitufie, care consacră caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, în special Deciziile nr..20/2000 şi nr.873/2010.
4. Încalcă principiul nediscriminării, examinat prin raportare la prevederile art.16 al.l, coroborat cu art. 125, art. 126 alin. (1), art. 131 şi art. 132 din Constituţie, în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraţilor, intre magistraţii civili şi cei militari, introduce un element de discriminare în cadrul familiei ocupaţionale care are printre atribuţii protejarea ordinii publice şi nesocoteşte cele statuate prin decizii anterioare pe această temă ale Curţii Constituţionale”
Recomandările noastre
