Justitie
Înalta Curte clarifică încadrarea juridică a tâlhăriei atunci când bunul sustras este reprezentat de droguri de risc
Înalta Curte de Casație și Justiție. Sursa foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte a stabilit dacă sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de tâlhărie în situația în care obiectul material îl constituie drogurile de risc, potrivit Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, potrivit celor relatate de luju.ro.
Înalta Curte, despre elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie
Instanța supremă a arătat că sustragerea prin violență a unor droguri de risc nu poate fi considerată exclusiv o operațiune privind circulația drogurilor. În această situație sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, faptă care se reține în concurs cu infracțiunea prevăzută de Legea nr. 143/2000, raportat la scopul însușirii drogurilor.
Decizia a fost pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ICCJ, care a soluționat disputa juridică referitoare la existența sau inexistența infracțiunii de tâlhărie atunci când bunurile sustrase sunt droguri de risc aflate în afara circuitului civil legal.
Judecătorii au concluzionat că deposedarea victimei de droguri de risc prin folosirea forței întrunește condițiile prevăzute de lege pentru existența infracțiunii de tâlhărie. În același timp, fapta atrage și răspunderea pentru infracțiunea prevăzută de Legea nr. 143/2000, cele două infracțiuni fiind reținute în concurs.
Întrebarea adresată Înaltei Curți de Curtea de Apel București
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizat de Curtea de Apel București pentru a lămuri dacă, în cazul în care obiectul material al tâlhăriei este reprezentat de droguri de risc, poate fi reținută această infracțiune sau dacă ne aflăm exclusiv în prezența infracțiunii de trafic de droguri, sub forma „altor operațiuni privind circulația drogurilor de risc fără drept”.
Instanța de trimitere a solicitat clarificarea raportului dintre infracțiunea de tâlhărie și cea prevăzută de Legea nr. 143/2000, mai ales în contextul în care drogurile respective nu sunt produse și nici aflate legal în circuitul civil.
Prin Decizia nr. 52 din 23 martie 2026, pronunțată în dosarul nr. 2444/1/2025 și publicată în Monitorul Oficial la 6 mai 2026, Înalta Curte a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București.
Instanța supremă a stabilit că, atunci când obiectul material al tâlhăriei este reprezentat de droguri de risc în sensul Legii nr. 143/2000, sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de tâlhărie, aceasta urmând să fie reținută în concurs cu infracțiunea prevăzută de legea specială privind drogurile, în raport cu scopul însușirii substanțelor respective.
Înalta Curte. Curtea de Apel București. Sursă foto: Arhiva EVZ
Decizia ICCJ este obligatorie după publicarea în Monitorul Oficial
Hotărârea pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a devenit obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit articolului 477 alineatul 3 din Codul de procedură penală.
Decizia a fost pronunțată în ședință publică la data de 23 martie 2026 și are rolul de a unifica practica judiciară în dosarele care vizează astfel de fapte. În motivarea amplă a hotărârii, completul condus de președinta Secției penale a ICCJ, judecătoarea Eleni Marcu, a evidențiat existența a două orientări diferite în practica judiciară.
Potrivit unei opinii, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, fiind vorba despre un concurs de infracțiuni între tâlhărie și trafic de droguri, fără absorbția uneia dintre fapte și fără excluderea infracțiunii de tâlhărie.
Argumentele analizate de instanța supremă
O altă opinie exprimată în practică susținea necesitatea reținerii concursului de infracțiuni, pe considerentul că prin incriminarea furtului, iar ulterior prin raportare la tâlhărie, legiuitorul urmărește protejarea posesiei ca stare de fapt.
În analiza sa, Înalta Curte a arătat că existența unui bun aflat în posesia unei persoane este suficientă pentru aplicarea normelor privind tâlhăria, chiar dacă bunul respectiv nu se află legal în circuitul civil.
Judecătorii au subliniat că, atunci când acțiunea de sustragere a drogurilor de risc este realizată prin violență, amenințare ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie.
În consecință, infracțiunea de tâlhărie va fi reținută în concurs cu infracțiunea prevăzută de Legea nr. 143/2000, raportat la scopul însușirii drogurilor, fără a fi incident un concurs de calificări între infracțiunea de trafic de droguri, în modalitatea „alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc fără drept”, și infracțiunile absorbite de tâlhărie.
