Țânțari. Sursă foto: AI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Țânțarii pot învăţa să asocieze mirosul repelentului DEET cu hrana şi să încerce mai des să înţepe persoanele care folosesc această substanţă, arată un studiu publicat în Journal of Experimental Biology. Cercetarea a fost realizată în laborator de o echipă de oameni de ştiinţă din Franţa şi Statele Unite, care au analizat modul în care insectele reacţionează după expuneri repetate la repelent.
Autorii studiului afirmă însă că rezultatele nu schimbă eficienţa cunoscută a DEET, unul dintre cele mai utilizate produse împotriva ţânţarilor la nivel mondial.
Cum au fost antrenaţi ţânţarii în laborator
Oamenii de ştiinţă au folosit o variantă a experimentului lui Pavlov, în care câinii învăţau să asocieze hrana cu sunetul unui clopoţel.
În prima etapă, cercetătorii au plasat ţânţarii în spatele unei plase textile şi le-au prezentat o pungă cu sânge cald de oaie. Insectele au încercat imediat să străpungă materialul pentru a ajunge la hrană. Atunci când pungile au fost stropite cu DEET, ţânţarii s-au retras, aşa cum era de aşteptat.
Ulterior, insectele au fost hrănite timp de 20 de secunde cu sânge cald, iar în ultimele 10 secunde ale fiecărei „mese” cercetătorii au pulverizat repelentul.
Experimentul a fost repetat de trei ori, după care ţânţarii au fost expuşi doar la mirosul DEET. De această dată, peste 60% dintre insecte au încercat să înţepe plasa, deşi în spatele ei nu mai exista nicio sursă de hrană.
Sursa foto: Freepik.com
Țanțarii au preferat mâna stropită cu repelent
Într-o altă etapă a studiului, cercetătoarea Ayelen Nally şi-a întins ambele mâini în faţa ţânţarilor: una fără repelent şi una stropită cu DEET. Rezultatul i-a surprins pe cercetători. Ţânţarii antrenaţi au încercat mai des să înţepe mâna pe care fusese aplicat repelentul.
Experimentul a fost repetat şi cu zahăr, în loc de sânge, deoarece ţânţarii se hrănesc în principal cu nectar şi sucuri vegetale. Rezultatele au fost similare.
„Acest lucru înseamnă că nu chimia moleculei în sine este toxică" pentru ţânţari, ci faptul că repulsia este provocată de modul în care insecta "va interpreta acea informaţie chimică", a explicat Claudio Lazzari.
Cercetătorii spun că eficienţa repelentului nu este pusă sub semnul întrebării
Claudio Lazzari, profesor emerit la Institutul de Cercetare în Biologia Insectelor din cadrul Universităţii din Tours, afirmă că rezultatele au fost obţinute „în condiţii foarte precise” de laborator. Acesta a subliniat că DEET rămâne unul dintre cele mai importante repelente folosite împotriva insectelor care transmit boli.
El este "norma de referinţă absolută în materie de repelenţi, utilizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru a lupta împotriva transmiterii bolilor de către ţânţari", a spus Claudio Lazzari, coautor al studiului.
Cercetătorii afirmă că studiul ar putea ajuta la dezvoltarea unor produse noi, mai eficiente şi mai puţin agresive pentru mediu.
„Creierul ţânţarului poate să rescrie acel răspuns în funcţie de experienţele trăite. Ceea ce a învăţat insecta contează la fel de mult ca şi acţiunea moleculei", a completat Clement Vinauger, coautor al studiului şi biochimist la Virginia Tech, într-un comunicat dat publicităţii de această universitate americană.
Recomandările cercetătorilor pentru utilizarea repelentelor
Autorii studiului afirmă că procesul de învăţare observat în laborator s-a produs rapid, însă în natură ar fi nevoie de condiţii speciale pentru ca fenomenul să apară în acelaşi mod.
Cercetătorii atrag atenţia că repelentele trebuie folosite conform instrucţiunilor producătorilor, deoarece concentraţiile şi formulele diferă de la un produs la altul.
În cadrul studiului a fost analizată specia Aedes aegypti, cunoscută pentru transmiterea unor boli precum febra dengue, zika, febra galbenă şi chikungunya.
Recomandările noastre
