Horodniceanu, despre bilanțul DNA: Nu sunt convins că a dispărut corupţia

Reprezentantul Secţiei de Procurori din CSM, Daniel Horodniceanu, a a declarat,la bilanţul DNA, că sunt trei ani de când Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a fost desfiinţată formal pentru a fi reînfiinţată sub altă organizare, dar şi aceasta a fost la fel de ineficientă ca şi predecesoarea.

Ce spune Daniel Horodniceanu

Horodniceanu a mai precizat că dosarele de corupție au dispărut, dar nu și corupţia din Justiţie. El a declarat că DNA a păstrat echilibrul şi echidistanţa faţă de toate zonele sociale, politice şi economice.

„Suntem într-o perioadă extrem de dificilă a sistemului judiciar. Suntem într-o prelungire a ciclului electoral din anul 2024, când am avut patru luni de alegeri cu toate consecinţele care au decurs de aici. Ca întotdeauna Ministerul Public, incluzând aici DNA, a păstrat echilibrul şi echidistanţa faţă de toate zonele sociale, politice şi economice.

DNA. Sursa foto: Facebook

Modificarea intereselor geopolitice, războiul de la frontiera de nord-est, criza migraţiei din Uniunea Europeană, din care România face parte, sunt chestiuni care generează corupţie şi care reprezintă tot atâtea provocări pentru magistraţii şi pentru poliţiştii români.

Robert Negoiță susține că intrarea în opoziție e cea mai bună variantă pentru PSD. De ce îl susține pe Ilie Bolojan

Nicușor Dan, discuții cu liderii coaliției. Grindeanu: „Susținem continuarea coaliției, cu un alt premier”. Ciprian Ciucu cere ca PSD să își asume guvernarea. Live Text

Extinderea ariilor de acoperire online, în acelaşi timp cu explozia informaţiilor, de multe ori neadevărate, regăsite pe platformele de socializare, au diversificat zona infracţională informatică şi au adus şi în România incitarea la violenţă, ură sau discriminare prin astfel de mijloace”, a afirmat Horodniceanu.

Interesul ridicat al procurorilor DNA

Acesta a mai spus că a observat în ultimii ani interesul ridicat al procurorilor DNA pentru a verifica procedurile de achiziţii, inclusiv din mediul privat. Acesta declarat că DNA pare să fie înţeles cel mai bine în sintagma ”crime does not pay”.

Sursă foto: Dreamstime.com

”În timp ce în România interesul unor magistraţi este destul de slab în a sechestra bunuri sau bani provenind din infracţiuni, în a acorda despăgubiri victimelor infracţiunilor de corupţie, în a recupera produsul infracţiunilor, Convenţia privind dreptul civil în materie de corupţie al Consiliului Europei impune statelor parte la aceasta să ofere despăgubiri eficiente atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice, care au suferit prejudicii ca urmare a unor acte de corupţie.

Aceasta pentru a le permite să-şi apere drepturile şi interesele şi inclusiv posibilitatea obţinerii de despăgubiri pentru prejudiciile suferite. DNA-ul pare să fie înţeles cel mai bine în sintagma ”crime does not pay””, a mai declarat Daniel Horodniceanu.

Corupția n-a dispărut

Horodniceanu consideră că SIIJ este ineficientă și că n-a dispărut corupția din justiție.

”Ne găsim după aproape trei ani în care Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a fost desfiinţată formal, pentru a fi reînfiinţată sub o altă organizare la fel de ineficientă ca şi predecesoarea sa. Probabil nu este o coincidenţă că sunt şase ani de când au despărut dosarele de corupţie din sistemul judiciar. Dosarele de corupţie au dispărut, dar personal nu sunt convins că a dispărut şi corupţia din justiţie”, a mai transmis Daniel Horodniceanu.

Daniel Horodniceanu, despre decizia CCR

Horodnciceanu a adus aminte de o decizie a CCR care a reinterpretat norme de drept cu consecinţa închiderii a mii de dosare penale. El a declarat că va trebui să fie atent în continuare la modificările periodice de practică în judiciară care se produc destul de des”

”Tragem şi acum ponoasele deciziei 358/2022 a Curţii Constituţionale care a reinterpretat norme de drept material cu consecinţa închiderii a mii de dosare penale, cu toate consecinţele care decurg de aici.

Aceasta după ce în ultimii ani, reducerea pedepselor, micşorarea termenelor de prescripţie, abrogarea sau dezincriminarea temporară a unor infracţiuni, considerarea deciziilor CCR ca fiind retroactive, toate au acţionat într-un singur registru, conţinând prescripţia răspunderii penale, imposibilitatea trimiterii infractorilor în faţa justiţiei sau, dacă se reuşea totuşi trimiterea în judecată, micşorarea pedepselor sau chiar achitarea cauzată de modificările aduse conţinutului legal.

Va trebui în continuare să fim atenţi la modificările periodice de practică în judiciară care se produc destul de des”, a mai afirmat Horodniceanu.