Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a declanşat cercetări administrative şi disciplinare împotriva angajatului său Mădălin Hodor, care a publicat în Revista 22 lista celor 200 de „colaboratori” din 1985 ai Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii.

De asemenea, în urma şedinţei de ieri a Colegiului Consiliului, instituţia a anunţat că articolele lui Mădălin Hodor, funcţionar public în cadrul Direcţiei de Investigaţii, nu reprezintă punctul de vedere al CNSAS, reflectând opinii personale.

Mădălin Hodor a publicat pe 12 aprilie, în Revista 22, sub titlul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu si Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor Securității”, un articol şi o listă, de fapt „Tabelul cuprinzând colaboratori care sunt în legătura unităţii noastre” întocmit pe 13.05.1985, cu 200 de nume ale colaboratorilor UM 0225, unitatea Securităţii care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti.

Pe listă apar Ioan Aurel Pop, noul președinte al Academiei Române, Cornel Nistorescu, academicianii Gheorghe Vlăduţescu şi Dan Berindei, sau sociologul Dorel Abraham.

 

„Etajul” care apără Securitatea

După apariţia articolului, angajați ai Direcției Cercetare a CNSAS au sesizat printr-un Memoriu Colegiul Consiliului. Ei l-au acuzat pe autorul articolului, publicat în „22”, că a încălcat Codul de etică a funcționarilor publici. Concret, acesta a semnat articolul fără să precizeze că nu o face în calitatea de angajat al CNSAS, ceea ce ar contraveni articolului 9 din Cod, care spune: „Relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcționarii publici desemnați în acest sens de conducătorul autorității sau instituției publice, în condițiile legii”.

Autorii Memoriului susțin că Hodor nu a avut aprobarea conducerii abia instalate la CNSAS și că ar fi profitat de poziția sa de cercetător la Direcția Investigații pentru a obține listele cu cele 200 de nume neanonimizate, ceea ce contravine legii. Ieri, Mădălin Hodor a revenit cu un nou articol în care l-a atacat pe şeful Serviciului Cercetare, Silviu Moldovan: „Pot chiar preciza faptul că, în situația de față, calitatea de angajat al instituției nu a fost nicidecum un avantaj (sau o favorizare, cum au sugerat unii), ci din contra, o piedică. În ce fel? În felul la care m-am referit succinct atunci când am vorbit despre faptul că „un etaj al CNSAS deconspiră Securitatea în timp ce altul o apără”. Pentru că spusele mele au fost interpretate se pare în sens generalizator, din cauză că nu am fost explicit, revin cu precizarea că m-am referit strict la domnul Silviu Moldovan, șeful Serviciului Cercetare al CNSAS”.

 

Articolul 30

Membru al Colegiului CNSAS până la sfârşitul lunii martie, istoricul Florin Abraham a dat publicităţii o scrisoare deschisă către actualul Colegiu în care spune că acţiunile lui Mădălin Hodor, prin care a obţinut lista, „se pot constitui în elementele unor infracţiuni descrise în art.30 al.3 şi al.5 din OUG nr.24/2008” privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Iată cele două alineate:

(3) Eliberarea de documente din dosare sau de copii de pe astfel de documente ori furnizarea de informaţii din dosare, de către personalul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, cu nerespectarea atribuţiilor de serviciu constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(5) Darea spre publicitate, de către personalul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a unor date sau informaţii din dosare, neadevărate, de natură să lezeze viaţa privată sau demnitatea unei persoane, precum şi prezentarea denaturată a datelor sau informaţiilor din dosare, de către personalul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în scopul de a leza viaţa privată sau demnitatea unei persoane ori în scopul nedeconspirării, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

 

S-a încălcat legea protecţiei datelor personale

 

Tot Florin Abraham a descris modul în care Mădălin Hodor a acţionat pentru a intra în posesia listei cu numele neanonimizate: „De o gravitate extraordinară este următorul fapt: deoarece, respectând Regulamentul de anonimizare, Serviciul Cercetare a anonimizat numele care nu au făcut obiectul cererii de acreditare, cu de la sine putere dl. Mădălin Hodor a solicitat și obținut foarte rapid, profitând de statutul de angajat al CNSAS, fotocopii neanonimizate, care au și fost ulterior publicate în revista 22. Cu toate că dl. Mădălin Hodor s-a angajat prin solicitarea de acreditare să respecte prevederile Legii nr.677/2001 pentru protecția datelor cu caracter personal, obligația reiterată și prin înștiințarea de aprobare a acreditării, acesta nu a respectat obligația de notificare către niciuna din persoanele menționate în conținutul articolului publicat în Revista 22 în 12 aprilie a.c”.

 

„Misterul lui «NU» din dreptul lui Ioan Aurel Pop” nu a fost lămurit de Hodor

 

Într-un nou articol, publicat ieri sub titlul „Misterul lui «NU» din dreptul lui Ioan Aurel Pop”, Mădălin Hodor scrie: „Fără să intru prea mult în detalii, susţin cu tărie că este exclus, repet, exclus, ca UM 0225 să fi trecut pe listă colaboratori ai săi pe care să-i trimită spre înregistrare în cartotecă şi abia ulterior (căci este evident că notarea este ulterioară) să revină asupra lor pentru a spune că nu sunt de fapt colaboratori. Dacă persoanele în cauză nu erau colaboratori, nu ar fi fost trecuţi pe listă de la bun început, ci pe lista celor care urmau să fie scoşi din evidenţă (cum vom vedea în cea de a doua parte a documentului). Deci notarea nu are legătură cu situaţia lor din momentul emiterii listei, ci cu una ulterioară”. Hodor a făcut această precizare deoarece, pe listă, în dreptul numelui preşedintelui Academiei apare cuvântul „Nu” scris de mână.