Ministerul Energiei pregăteşte o hotărâre de Guvern prin care va schimba procedura de listare la bursă a Hidroelectrica, astfel încât banii să rămână la bugetul de stat, ceea ce va însemna că procesul nu va mai avea loc în acest an, a declarat, luni, Andreea Lambru, preşedintele Consiliului de Supraveghere al producătorului de energie, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Actualul Consiliu de Supraveghere va susţine procedura de listare la bursă, dar există un comitet format din mai multe instituţii care se ocupă de listarea la bursă şi de un consorţiu cu care Hidroelectrica are contract", a spus Lambru.

În opinia sa, este preferabilă metoda de listare prin care banii merg la bugetul de stat, adică listarea directă a unui pachet de 15% din acţiunile deţinute de Ministerul Energiei. Potrivit actualei metode de listare a Hidroelectrica, aprobată de Guvern în 2013, adică prin majorare de capital, fondurile ar fi urmat să rămână în bugetul companiei.

"Vă răspund din punctul meu de vedere şi ţinând cont de faptul că nu am un mandat din partea Ministerului Energiei: este preferabilă vânzarea directă de acţiuni. Hidroelectrica în momentul de faţă are suficienţi bani pentru investiţii. Mai mult de atât nu cred că putem investi pe anul în curs, nu vom putea cheltui nici banii pe care îi avem, drept urmare este mai binevenit (ca fondurile să meargă - n.r.) la bugetul de stat", a subliniat preşedintele CS, citat de Agerpres.

Întrebată dacă, în aceste condiţii, mai vede posibilă listarea companiei în acest an, Lambru a răspuns: "Nu, fiind vorba de reluarea unei proceduri, de schimbare a unei hotărâri de Guvern. Este vorba de o hotărâre de Guvern pe care Ministerul Energiei şi consorţiul o elaborează. În momentul acela putem discuta de reluarea procedurii de listare în noile condiţii".

Lambru şi alte cinci persoane au fost numite în luna aprilie membri provizorii ai CS, cu un mandat de patru luni, urmând ca, după acest termen, să fie numit un Consiliu de Supraveghere cu un mandat de patru ani, conform Ordonanţei 109/2011 privind guvernanţa corporativă în companiile de stat.

"Nu a fost încă demarată procedura de selecţie a unor membri ai CS conform Ordonanţei 109. La Ministerul Energiei se face momentan selecţia firmelor de recrutare", a mai spus Lambru.

Ea a adăugat că membrii provizorii ai CS nu au intenţia de a schimba actualul directorat al companiei.

Anterior, în aceeaşi conferinţă de presă, Remus Borza, fostul administratorul judiciar al companiei, a declarat că Hidroelectrica ar putea obţine un miliard de euro din listarea la bursă, dacă procesul ar fi derulat în acest an, însă aceşti bani ar trebui să meargă la bugetul de stat, întrucât producătorul de energie nu are nevoie de aceste fonduri.

"Hidroelectrica are rezerve de 2,2 miliarde de lei, adică 500 de milioane de euro cash în depozite bancare. Dacă este să facem listarea, care este un moment de răscruce pentru Hidroelectrica, nu există o favorabilitate mai mare pentru Hidroelectrica şi n-a existat niciodată cum există astăzi. Hidroelectrica poate fi listată la un multiplu EBITDA de 15-20 de ori, ori asta înseamnă o valoare a companiei între 7,5 şi

10 miliarde de euro. Înseamnă că, la o listare de 15%, anul acesta în conturile Hidroelectrica sau în trezoreria Ministerului de Finanţe poate să mai intre un miliard de euro", a spus Borza, care în prezent este deputat ALDE.

Potrivit acestuia, Hidroelectrica nu are nevoie de banii care vor fi obţinuţi din privatizare.

"Este motivul pentru care am cerut încă din 2014 schimbarea metodologiei de privatizare. Actuala metodologie aprobată în 2013 vizează majorarea de capital prin emitere de acţiuni noi, iar banii să devină venit la companie. Metoda (propusă - n.r.) ar fi ca statul să îşi vândă din deţinerea sa de 80% din capitalul social acel pachet rezidual de 15%. Şi atunci evident că banii s-ar face venit la bugetul de stat, în trezoreria Ministerului de Finanţe. Astăzi noi nu mai avem nevoie de banii investitorilor", a continuat fostul administrator.

Borza a susţinut că, dacă Hidroelectrica va fi listată, activitatea companiei va fi mai transparentă, iar controlul va fi mai mare, odată cu majorarea numărului de acţionari.

"Listarea va asigura transparenţă, un control. Una e să ai doi acţionari, din care unul ia tot şi celălalt face doar atmosferă, alta e când ai încă o mie de acţionari, chiar dacă sunt mici, dar sunt oameni care au exerciţiul şi rutina gestionării unor companii listate la bursă, care ştiu să citească printre rânduri şi care sancţionează orice derapaj al directorilor şi orice imixtiune nepermisă, neortodoxă a acţionarului. Evident că fac scandal, îşi trimit ambasadorii, îl bagă pe ministru în şedinţă", a precizat Borza.

El a amintit de investiţiile nerentabile ale companiei şi de faptul că se doreşte reluarea lor.

"Văd că există presiune pe directorat ca Hidroelectrica să reia acele investiţii vechi încă din anii 80, unde componenta energetică e redusă şi unde ar însemna să ajungem la un cost pe MW de 20 de milioane de euro. Evident că o asemenea investiţie nu se va amortiza nici într-o mie de ani lumină, nu este rentabilă, la nivel mondial maximul acceptat este de 2 milioane de euro pe MW", a mai spus Borza.

El a refuzat să precizeze cine sunt cei care doresc să fie reluate investiţiile nerentabile ale Hidroelectrica.