România intenționează să se retragă din două dintre instituțiile financiar bancare controlate de Rusia. Este vorba despre Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE). Demersul se va realiza în coordonare și cu alte state membre ale UE care sunt membre în aceste bănci. Măsura de retragere din BII îi va afecta în mod direct pe români, dat fiind că fondurile private de pensii sunt cei mai mari investitori în obligațiunile emise pe piața românească.

Guvernul intenționează să adopte două proiecte de lege prin care România să se retragă din două bănci controlate de Rusia. Este vorba despre Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE). Cele două proiecte de lege propun denunțarea acordurilor interguvernamentale prin care România a devenit stat membru în cele două bănci internaționale.

Astfel, una dintre legi vizează denunțarea acordului interguvernamental privind înființarea Băncii Internaționale de Investiții (BII). Acesta a fost semnat la Moscova în anul 1970. Statele membre ale BII sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Federaţia Rusă, Slovacia şi Republica Socialistă Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta, în Ungaria.

Capitalul subscris acestei instituții bancare, BII, este de 2 miliarde de euro, din care capitalul subscris vărsat este de 426,2 milioane euro. România a contribuit cu 26,10 milioane de euro, iar capitalul subscris nevărsat de țara noastră este de 50,59 milioane de euro.

Ce se va întâmpla dacă România se retrage din BII

În luna martie, președintele Klaus Iohannis a adoptat un Memorandum conform căruia Guvernul României va urmări coordonarea cu Cehia, Slovacia și Bulgaria, în scopul unei ieșiri simultane din BII și a stabilirii unor modalități similare de ieșire.

Conform prevederilor documentare statuare, la retragerea din acționariat, statului membru i se scade valoarea capitalului vărsat și anume 26,1 milioane euro. Aceasta reprezintă valoarea obligațiilor față de bancă. În prezent, Ministerul de Finanțe a precizat că nu poate defini, momentan, impactul financiar și că pentru un calcul exact ar trebui contractat un auditor extern.

Legea mai propune ca eventualele cheltuieli ocazionate de retragerea din acționariatul BII, precum și cele privind asistența tehnică și juridică să fie asigurate din bugetul de stat.

Pensiile a milioane de români vor fi afectate

Retragerea din BII îi va afecta în mod direct pe milioane de români care cotizează la fondurile pensii private obligatorii, din Pilonul II. Astfel, printre principalii investitori în obligațiunile BII emise pe piața românească sunt fondurile la care cotizează românii.

Portofoliul de titluri de valoare emise de BII pe piața românească este de aproximativ 1,4 miliarde de lei (aprox. 273 milioane de euro), datorie emisă în moneda națională. Printre principalii investitori în activele BII se numără NN Pensii, cel mai mare investitor, BCR Erste Asset Management, BRD Asset Management, Banca Transilvania, BRD Pensii, BCR Pensii, BT Asset Management etc.

„Având în vedere contextul geo-politic actual, coroborat cu scăderea rating-urilor BII de către agențiile de rating, există posibilitatea afectării calității titlurilor emise de bancă pe piața românească. Acest lucru poate avea implicații de ordin social, ținând cont de faptul că fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori în obligațiuni emise de BII pe piața românească”, se arată în nota de fundamentare.

Implicațiile ieșirii României din BICE

Cel de-al doilea proiect de lege prevede retragerea României din Banca Internațională de Cooperare Economică (BICE). Actul normativ vizează denunțarea Convenției privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internationale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963.

Statele membre BICE sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusă, Republica Slovacă şi Republica Socialistă Vietnam. Capitalul subscris total al BICE este de 400 milioane euro, din care capitalul subscris vărsat este de 200 milioane euro. Capitalul subscris vărsat de România este de 14,23 milioane euro, iar capitalul subscris nevărsat este de 14,23 milioane euro.

Și în acest caz, memorandumul semnat de președintele Klaus Iohannis prevede coordonarea cu Polonia, Cehia, Slovacia şi Bulgaria, în scopul asigurării unei ieşiri simultane din BICE.

Ce prevede procedura de retragere din BICE

Procedura de retragere presupune retragerea din Convenţie şi din Bancă, printr-o notificare transmisă Consiliului Băncii. Documentul trebuie prezentat cu cel puţin 6 luni anterior datei preconizate pentru retragerea din Convenţie şi din Bancă. În această perioadă trebuie reglementate aspectele financiare reciproce.

Conform prevederilor documentelor statutare, la retragerea din acționariat, statului membru I se scade valoarea capitalului vărsat, și anume 14,23 milioane de euro. Eventualele cheltuieli vor fi suportate tot de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului de Finanțe.