Grevele de la Lupeni 5-6 august 1929

Grevele de la Lupeni 5-6 august 1929

Grevele de la Lupeni 5-6 august 1929. Momentul a fost exploatat cinematografic de către comuniști dar, în epocă a fost relatat inclusiv în SUA

Filmul „Lupeni 29”  cu premiera pe 11 februarie 1963. a fost premiat cu  Premiul de Argint la a treia ediție a Festivalului Internațional de Film de la Moscova. Scenariul filmului a fost semnat de Nicolae Țic.

Explozia de la Lupeni din 27 aprilie 1922 a dus la organizarea minerilor pentru conflictele de muncă!

Situația fusese critică încă din 1922. La 27 aprilie 1922, o explozie cauzată de insuficienta menținere a puțurilor de aerisire la capacitate maximă a ucis 100 mineri.  Patronii refuzau să alimenteze cu combustibil instalațiile mecanice de pompare a aerului în subteran ca să facă economii. Asta a dus la acumularea de gaze cu potențial exploziv („grizu”). Evident, aceste „economii” provocau axfisia minerilor în subteran.

Minerii au început să fie organizați de militantul comunist Ioan Patilineț și soția sa Ana. Ioan I.Patilineț și Vasile Patilineș (viitor Ministru al Minelor sub Nicolae Ceaușescu), fiii lor vor deveni încă din fragedă copilărie militanți comuniști. Au fost curieri, împărțitori de manifeste.

Ce solicitau minerii în cadrul Grevei din 5-6 august 1929?

În primul rând, minerii de la Lupeni au cerut să se evite tragedii de felul celei din 1922. Minerii solicitau societăţilor carbonifere să  încheie noul contract colectiv de muncă, avatajos pentru mineri.Contractul trebuia să garanteze o serie de drepturi precum ziua de lucru de opt ore, mărirea salariilor cu 40 %. Minerii doreau și reformarea salariilor în funcție de categorii. Mai cereau și distribuirea retroactivă a unui procent de 15 % din veniturile societăţilor la care munceau. În plus, ei solicitau și anularea amenzilor și altor sancțiuni pecuniare.

Scriitorul Panait Istrati inițial a fost sedus de comunism în URSS. Ulterior va abjura în Spovedania unui învins credințele sale de tinerețe. În 1929, a descris  episodul de la Lupeni, astfel:

„La Lupeni n-a fost o potolire a unei revolte, ci o vânătoare de oameni. Autoritățile au băut până la ziuă şi au dat de băut şi la soldați. Un prefect beat a tras cel dintâi după sunarea goarnei. S-au împresurat minerii şi au fost măcelăriţi, fără să li se dea putință de a fugi, apoi, când au reușit să fugă, s-a luat grănicerimea după ei, beată de vin şi de sânge”.

Panait Istrati - articolul ziarul „Lupta” din 1 octombrie 1929

Articolul s-a intitulat Exploatarea minerilor:

„Ele ( adică primele salariale primite în funcție de numărul de vagonete de cărbune extrase) dovedesc omului de cea mai rea credinţă că felul cum înţeleg liberalii să se îmbogățească nu mai poate fi numit exploatare crâncenă, ci hoţie, banditism la drumul mare, ciumă, care trebuie numaidecât pedepsită de justiţie […]. Vedem că pe luna decembrie prima începea de la 3,5 vagonete, cu suma de 46 de lei. Că pentru 4 vagonete, omul va primi 50 de lei, iar dacă, plesnind în mină, reușea să scoată 4,5 vagonete, va pune mâna pe 54 de lei. În ianuarie, pentru a primi 54 de lei erau necesare 5,5 vagonete. Pe lângă flagranta tâlhărie cu reducerea primei, pe măsură ce minerul dovedește capacitatea lui de robie, mai are direcţia minei încă un mijloc de a suge sângele sclavului. Acesta e anularea vagonetelor declarate insuficient încărcate, ori conținând piatră”.

Greva de la Lupeni din 5-6 august 1929, menționată în „New York Times” pe 7 august 1929!

Deși după 1989, comuniștii au fost acuzați de mistificare, chiar „New York Times”  pe 7 august 1929, a oferit detalii despre represiunea sângeroasă a autorităților contra minerilor de la Lupeni:

”În timpul nopții, o companie de frontieră şi un regiment de infanterie a fost adus în Lupeni. Dimineața, cei din companie au încercat să repornească stația electrică pentru a preveni sufocarea minerilor din subteran, dar greviștii au menținut un cordon în jurul acesteia. Trupele au înaintat, iar procurorul de stat a făcut o ultimă cerere către mineri, să se retragă de la stația electrică. Pentru că s-a dovedit fără niciun efect, cinci companii au primit ordin să tragă în mulțime. Când focul a încetat, peste 200 de oameni au rămas căzuți la pământ. Acțiunea militarilor a stârnit o mare indignare minerilor. Unele rapoarte arată că au existat 58 de morți şi sute de răniți. Există îngrijorarea că bătălia se va extinde în întreg districtul Lupeniului”

Filmul artistic

Filmul evocă  tragicele evenimente din zilele de  5-6 august 1929 de la Lupeni care s-au soldat cu moartea multor mineri. Rolurile principale  în film au fost interpretate de actorii Lica Gheorghiu, Colea Răutu și George Calboreanu.