Zeci de mii de deținuți sunt consiliați, îndrumați și pregătiți pentru reintegrare socială de puțin peste 500 de consilieri de probațiune. Comparativ cu anul 2014, numărul delicvenților minori s-a dublat. În aceeași perioadă, numărul deținuților cu studii superioare a ajuns la 8.000. De multe ori, consilierii de probațiune reușesc să recupereze pentru societate acești oameni. Rata de eșec este sub 4%. Psihologul Tudorel Butoi crede că penitenciarele nu ar trebui să fi e în subordinea Ministerului Justiției.

Psihologii serviciului proba țiune din Capitală au avut de-aface cu un caz aparte. Tehnica inspectorului, răbdarea și încrederea au fost lucrurile care l-au ghidat. Spunem că este un caz aparte pentru că, în momentul în care a ajuns în fața inspectorului de probațiune omul era la un nivel psihic foarte scăzut.

Pus la zid de toată lumea, de presă, de colegii de muncă, pentru un gest, și-a pierdut tot, în doar câteva zile. Și-a pierdut serviciul bine plătit (n.red. - era angajat la o bancă din Capitală), și-a pierdut soția și fiul.

A fost arestat și condamnat la doi ani cu suspendare pentru un gest. Nu spunem care, pentru că în era tehnologiei, pe Google, îl puteți identifica foarte ușor. Acest om, Nicu s-a prezentat într-o zi, împins de decizia instanței, în fața ofițerului de probațiune. În ochii lui nu se putea citi decât dezamăgirea. Psihologul totodată și inspector de probațiune în schimb a văzut potențialul. Ieri, a venit la Serviciul de Probațiune neîmpins de nimeni. S-a angajat la o societate importantă și totul a reintrat pe făgașul normal. Venise să îi anunțe pe inspectorii de probațiune că s-a recăsătorit cu fosta soție și acum așteaptă un copil, tot băiat. Viața lui a recăpătat sens.

 

Penitenciare supraaglomerate

De la începutul anului și până în aprilie 2018, 1.288 de deținuți au ieșit la termen devansat, iar instanțele au aprobat ca 4.931 de deținuți să fie liberați condiționat mai devreme, în baza acestei legi.

În aprilie 2018, 88 dintre cei liberați în baza acestei legi se întorseseră deja în pușcărie. Prin aplicarea acestei legi, numărul deținuților a scăzut de la aproximativ 27.000 în 2017, la 22.000 în aprilie 2018. Totuși, supraaglomerarea persistă: gradul de ocupare al pușcăriilor este acum de 121%, față de ianuarie 2017, când era de 145%. Cei mai mulți beneficiari ai acestei legi au fost condamnații pentru furt și tâlhărie.

 

Serviciul de probațiune subdimensionat

Conform Direcției Naționale de Probațiune - cea care trebuie să se ocupe de reintegrarea socială a foștilor deținuți care se liberează anticipat -, numărul deținuților minori aproape s-a dublat față de anul 2014 (erau 338 de minori) iar în 2016 erau 633. „Volumul de activitate al serviciilor de probațiune a crescut simțitor ajungând la 90.546, în creștere față de 2016 când s-au înregistrat 70.781”, se arată în răspunsul Direcției de Probațiune la solicitarea EvZ. Toate acestea s-au realizat cu doar 561 de consilieri de probațiune, adică 161 de dosare per consilier, pe an. „Într-o primă etapă, apreciem că este absolut necesară ocuparea tuturor celor 384 de posturi vacante de la nivelul serviciilor de probațiune. Dintre acestea, o parte vor fi ocupate de personal administrativ (125), iar o parte de persoane care vor exercita funcția de consilier de probațiune (259)”, se mai arată în document.

 

Povestea mulatrului Cristi

Un alt caz fericit a fost cel al lui Cristi. Mama, româncă și tatăl din Republica Centraficană. A venit din Africa când avea doar 10 ani, după ce mama a divorțat iar tatăl său a rămas acolo. Fiind mulatru a atras atenția imediat în cartier. A intrat într-un cerc de prieteni mai mult pentru că avea bani. Criza economică însă a lăsat-o pe mama lui fără bani. Pentru a își putea păstra prietenii a început să fure. Bunurile le vindea iar cu banii obținuți se distra cu prietenii. Avea 16 ani când a ajuns în fața judecătorului. Polițiștii îi probaseră opt furturi, nu de foarte mare valoare. A fost introdus în echipa de fotbal a serviciului și a început să capete încredere în el. „Judecătorul m-a ascultat și m-a înteles. Procurorul în schimb din hoț nu mă scotea. Am fost condamnat la măsură educativă. După șase luni de zile inspectorul m-a convins că nu prietenii sunt cei mai importanți ci eu ca individ. Ceea ce fac eu poate aduce un plus sau un minus societății. Azi am trecut pe aici să îi salut, să le mulțumesc pentru tot și să le spun că muncesc în Anglia, iar spre sfârșitul anului mă voi căsători”, ne-a spus Cristi.

 

Ateliere fără Frontiere

„Nu toate cazurile se termină fericit”, ne spune șeful Serviciului Probațiune București, Gabriel Oancea. „Am avut și multe cazuri în care indivizii au recidivat în timp ce se aflau în atenția serviciului. Unii din nepăsare, alții cu greșeli puerile. Păi dacă prin sentință ți se interzice să părăsești teritoriul României, cum să încerci să ieși tu din țară și să te duci cu prietenii în Bulgaria? Poliția de Frontieră l-a prins iar raportul a ajuns la judecător.

Avem un serviciu, Ateliere fără Frontiere unde încercăm să oferim plus valoare omului și muncii depuse de el. Astfel, munca depusă de cei aflați în probațiune capătă valoare. Ei ce fac de fapt... Primim de la diferite instituții calculatoare care trebuie conform legislației să fie reciclate. Avem licență IBM și avem capacitatea, cu ajutorul acestor oameni, să rescriem programul după ce am ras tot de pe el. Folosim inclusiv un program de la Windows prin care nu mai rămâne nimic pe hard. Apoi acestea, fie sunt vândute pe site la prețuri mici, fie sunt date spre folosință unor ONG-uri”, ne-a mai spus Gabriel Oancea.

 

Penitenciarele în subordinea a trei ministere

Renumitul psiholog Tudorel Butoi ne-a spus că are tot respectul, toată stima pentru acești „copii”, sociologi, psihologi, de la Serviciul de Probațiune, dar ei nu au toate instrumentele.

„Dacă am avea ca alternativă posibilitatea voluntariatului, de a ieși la muncă, nu ar mai sta nici unul pe cameră. Dacă vrei să faci o astfel de operațiune trebuie să ai 4-5 autocare la poarta penitenciarului, trebuie să ai patrulă care să îi păzească, trebuie să ai contract de muncă cu o unitate, cum este acum nevoie foarte mare de oameni la cules, construcții etc. Deci nu este pusă la punct concepția. Asta înseamnă o politică, înseamnă fonduri, înseamnă responsabilități și investiții. Acești psihologi nu au ce să le ofere. Deci când vrei să repari șandramaua, o repari din încheieturile ei. Scoaterea lor la muncă ar duce la calmarea spiritelor în mediul penitenciar. Asta înseamnă socializare, înseamnă detensionare”, ne-a declarat Tudorel Butoi.

În viziunea psihologului Tudorel Butoi, penitenciarele nu mai au ce să caute în subordinea Ministerului Justiției. „Dacă vor fi capabili să schimbe din rădăcini această chestiune, vor avea roade rapide și concrete. Penitenciarele ar trebui să fie în subordinea a trei ministere: Muncă, Sănătate și Învățământ. Conducere triplă. Ți-a intrat omul în pușcărie bolnav, în cinci ani de zile îl faci sănătos. Dacă intră fără școală în penitenciar, ministerul învățământului îl va învăța, măcar alfabetul. Cel care este bolnav la cap, prin ministerul sănătății, de-a lungul anilor este vindecat și ăla care nu știe meserie este învățat. Și atunci pe o poartă a penitenciarului intră un om bolnav, fără carte și fără muncă și ar ieși un om care are stimă de sine, are o meserie și este un câștig pentru societate. Asta înseamnă să schimbi politici. Dacă vor, vor reuși. Pot să adune bani, de la PIB, din fonduri europene, în parteneriat public-privat, de la mecenat. Dacă vrei. Dacă nu, păstrează pușcăria ca școală de recidiviști și de criminali în materie”, a mai spus Butoi.

 

Combinația periculoasă: șomer și fără studii

În funcție de educația școlară, distribuția persoanelor aflate în evidența serviciilor de probațiune la data de 31.12.2017 arăta astfel: 65% dintre persoanele aflate în supraveghere au absolvit cursurile a cel puțin 10 clase. Alte 1.840 nu au absolvit cursurile școlare, nici măcar ale primei clase, 1.419 au absolvit cursurile claselor a întâia, a doua sau a treia în timp ce, alte 7.495 de persoane aflate în supravegherea serviciului aveau studii la nivel universitar.

 

Beneficiarii recursului compensatoriu, oct. 2017 - aprilie 2018:

● 1.288 deținuți eliberați la termen devansat (321 furturi, 308 tâlhării, 94 violuri, 65 omoruri, 1 cumpărare de influență)

● 4.931 deținuți liberați condiționat mai repede

● 88 s-au întors deja în penitenciar