Insolvenţa în Republica Moldova. Dinu Plângău: Schemele din insolvabilitate sunt implementate de administratori autorizaţi şi judecători. Video

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Insolvabilitatea rămâne la moment unul din domeniile în care sunt implementate cele mai multe schemele ilegale. Este vorba de atacuri raider asupra unor întreprinderi prospere, preluarea bunurilor aflate în proprietate publică, sustragerea investiţiilor.

Mai mulţi oameni de afaceri au făcut front comun împotriva „mafiei din insolvenţă” şi au sesizat primele persoane în stat despre fenomenul „care pune în pericol securitatea economică a statului”. Iar mai mulți investitori au protestat în faţa instituţiilor statului după ce au rămas fără bani şi fără case.

Cu o lună în urmă, deputatul Dinu Plângău, membru al Comisiei pentru integrare europeană, a anunţat despre formarea unui grup de lucru, care să evalueze şi să vină cu propuneri şi soluţii, astfel încât să nu mai ajungă în stradă oamenii care şi-au investit economiile pentru a-şi procura o locuinţă.

Despre rezultatele obţinute de acest grup de lucru şi ce urmează să se întreprindă vorbeşte în premieră, pentru Evenimentul Zilei, deputatul Dinu Plângău.

Tunel pentru urși pe autostrada Brașov – Făgăraș. Proiectul de 7,74 miliarde a primit undă verde

A mers cu 102 km/h prin Sibiu, dar a scăpat și de amendă și de suspendarea permisului

Grupuri de interese în insolvabilitate

Dinu Plângău spune că a atras atenţia la problemele din insolvenţă după ce în adresa instituţiilor statului au parvenit sute de plângeri.

„Este vorba despre o problemă destul de importantă. Pentru că instituţia de insolvabilitate trebuie să existe. După ce au parvenit sute de plângeri în adresa instituţiilor statului, am început să analizez mai minuţios problema respectivă. S-a întâmplat şi după două proteste din faţa Parlamentului a oamenilor care au ajuns fără case, în tentativa de a-i ajuta cumva pe aceşti oameni care au ajuns într-o situaţie foarte complicată.

Am realizat că sunt o sumedenie de probleme în domeniul respectiv. Atât pe partea ce ţine de domeniul legislativ. Dar şi pe partea ce ţine formarea unor grupuri, să le spunem grupuri de interese. Grupuri care sunt formate din administratori autorizaţi, cât şi de de judecători specializaţi în insolvenţă. Şi acolo sunt foarte multe probleme.

Vedem că cele mai gălăgopase dosare de insolvenţă ajung pe mâna aceloraşi administratori autorizaţi. Şi cele mai multe cazuri de scandal şi cele mai multe plângeri se referă la aceeaşi administratori aurorizaţi.

Nu a fost vorba de crearea unei comisii parlamentare. Ar fi fost mai uşor. Pentru că în cazul unei comisii parlamentare se presupune şi un anumit buget pentru identificarea şi soluţionarea problemelor. Dar este vorba de un grup de deputaţi care încearcă responsabilizarea Ministerului Justiţiei, care este responsabil de de domeniul insolvenţei”, a declarat parlamentarul.

Sute de plângeri şi zero sancţiuni

Deputatul Plângău consideră că una din cauzele care favorizează schemele din insolvenţă este că administratorii autorizaţi nu sunt sancţionaţi. Deşi există o comisie specială în acest sens pe lângă Ministerul Justiţiei.

„Profesia de administrator autorizat este una liberală, ei au uniunea lor. Dar există şi un organ care trebuie să examineze plângerile în privinţa administratorilor de insolvenţă. Iar în cazul când aceştia încalcă legea, ar urma să li se retragă licenţa.

Ceea ce a fost trist de constatat e că în ultimii ani, chiar dacă au parvenit sute de plângeri pe administratorii autorizaţi, s-au aplicat zero sancţiuni.

Şi doar după implicarea noastră au început să fie analizate aceste plângeri. Şi în privinţa mai multor administratori, foarte cunoscuţi a început procedura de retragere a licenţei”, a precizat deputatul.

Plângău mai afirmă până în prezent s-a reuşit acumularea de mai multe propuneri legislative. Dar şi responsbilizarea Ministerului Justiţiei pe partea ce ţine de atitudinea faţă de plângerile din partea oamenilor.

„La insistenţa mea, Ministerul Justiţiei a început să examineze altfel plângerile depuse pe administratorii autorizaţi. Doi administratori au fost deja lipsiţi de licenţă. Există proceduri disciplinare şi în privinţa altor administratori. Dar aceşti administratori contestă toate actele emise în defavoarea lor în instanţa de contencios administrativ”, a afirmat deputatul.

Administratori cu sute de dosare în gestiune

Dinu Plângău a comunicat că o problemă gravă, pe care a constat-o, este că unii administratori, pe numele cărora au fost depuse plânger,i au în gestiune peste o sută de afaceri aflate în insolvabilitate.

„Fizic, este imposibil pentru o singură persoană să administreze peste o sută de afaceri. Şi este vorba acum de negociat cu Ministerul Justiţiei, vâzând capacitatea şi numărul efectiv al adminstratorilor autorizaţi. Care ar putea prelua dosarele de la cei care gestionează un număr prea mare de dosare. Şi să se vadă ce număr de dosare poate să aibă în gestiune un administrator autorizat.

Mai este o problemă. Mai multe persoane deţin licenţă de administrator autorizat. Dar efectiv, nu se ştie câţi din ei pot să-şi asume dosare noi. Sunt avocaţi care pot să obşină licenţă de afministrator, dar să nu vrea să lucreze în domeniu”, a spus parlamentarul.

Dinu Plângău mai consideră că o cauză care a dus la atâtea probleme în domeniul insolvenţei este şi faptulcă sunt foarte puţine persoane care s-au specializat în domeniul insolvabilităţii. Inclusiv profesori de drept civil: „ Este un domeniu specific şi sunt foarte puţini oameni care înţeleg toate şmecheriile pe care le fac administratorii din insolvenţă”.

Remunerarea administratorilor, o problemă de sistem

Potrivit lui Dinu Plângău, sunt administratori care câştigă cel puţin un milion de lei pe lună (cca 50.000 de euro), fără prea mare efort.

„Există o problemă de remunerarea şi garanţiile financiare pe care le au administratorii autorizaţi. Ei au salarii de la 16.000 la 33.000 de mii de lei pe lună de la fiecare firmă pe care o gestionează.

Faceţi un calcul, pentru cei care gestionează peste o sută de întreprinderi aflate în insolvenţă, cam câţi bani câştigă lunar. Nici nu le mai trebuie scheme. Aşa că au interesul de a menţine cât mai mult întreprinderea în insolvabilitate.

Dacă ar există o limită a numărului de dosare pentru un administrator de insolvenţă, situaţia ar fi alta. Administratorii ar fi cointeresaţi ca să scoată mai repede firma din insolvenţă. Ca să prea alt dosar. Dar, având în gestiune mai mult de o sută de întreprinderi, administratorul autorizat cred că reuşeşte doar să semneze dispoziţiile pentru salariul său”, a opinat parlamentarul.

Cea mai agreată schemă din insolvenţă

O schemă a administratorilor de insolvabilitate consă în subevaluarea bunurilor.

„Sunt şi scheme mai complexe. Dar aceasta este cel mai des aplicată. De exemplu, este un bloc de locuit. În care, în afară de apartamente, mai sunt şi încăperi care nu au fost vândute. Este vorba de spaţii destinate activităţilor comerciale. Aceste spaţii comerciale sunt date în arendă.

În documente figurează un preţ. În realitate, se dă cu alt preţ. Iar diferenţa de preţ administratorii o pun în buzunar. Aceeaşi schemă este folosită de administratori şi la vânzarea bunurilor aflate în insolvenţă.

Vom întroduce în lege o prevedere ca bunurile întreprinderii aflate în insolvenţă să fie evaluate mai înainte de a fi vândute sau date în chirie. În cazul dacă administratorul a făcut careva tranzacţii fără evaluarea prealabilă a bunului, să fie lipsit de licenţă”, a spus Plângău.

Mai multe drepturi pentru creditorii mici

Potrivit lui Dinu Plângău, a doua propunere care s-a analizat de către grupul de lucru privind problemele din insolvabilitate ţine de sancţiuni, termene de prescripţie şi alte chestiuni tehnice, procedurile judiciarea pentru administratorii de insolvabilitate, mai multe drepturi pentru creditori.

„În cazul creditorilor mai mici, cei care au investit în apartamente, problemele apar din cauza că în procedurile judiciare de insolvenţă ei au mai puţine drepturi. Inclusiv dreptul de a schimba administratorii autorizaţi.

Vom depune şi o sesizare la Curtea Constituţională. Căci chiar dacă vor fi făcute modificări acum, puţin vor ajuta în cazurile din trecut. Vrem să contestăm articolul 21, alineatul 6, din Legea insolvabilităţii. În sensul de a li se oferi mai multe drepturi de contestare în procedura judiciară pentru investitorii mai mici”, a promis deputatul.

Întreprinderile de stat, vulnerabile în faţa insolvenţei

Potrivit parlamentarului, proprietatea publică rămâne în continuare cea mai vulnerabilă în faţa insolvenţei. „Dacă partea privată îşi apără interesele în instanţa de judecată, mai scrie plângeri, contestaţii, cu întreprinderiloe de stat care au intrat în insolvabilitate nimeni nu se ocupă. Aşa a fost tot timpul cu întreprinderile de stat. Ca nimeni să nu aibă grijă. Dar aceste întreprinderi au terenuri şi alte bunuri.

Sunt întreprinderi în insolvabilitate care au avut nişte terenuri în Chişinău. Şi au fost înstrăinate. Dar vă daţi seama cât costă terenurile în Chişinău.

S-a simţit această problemă atunci când am avut criza cu râul Nistru. Când din cauza poluării a fost sistată aprovizionarea oraşelor Bălţi şi Soroca cu apă potabilă. Atunci o soluţie ar fi fost fântânile arteziene. Dar ce s-a întâmplat.

Autorităţile locale, din considerente politice, nu au vrut să majoreze tariful la apă. Din care cauză întreprinderea care aprovizionează oraşele respective cu apă aintrat în insolvenţă. Şi a rămas întreprinderea fără fântâni arteziene. Pentru că acolo s-a vândut tot. Şi motor, şi ţevi”, a spus Plângău.

„Organele de drept nu-şi fac treaba”

Potrivit deputatului, problemele din domeniul insolvabilităţii mai sunt menţinute şi din cauza că organele de drept nu-şi fac bine treaba.

„Am discutat cu zeci de agenţi economici. Şi am constatat că schemele din insolvabilitate nu decurg toate în aceeaşi direcţie. Dacă administratorii autorizaţi, judecătorii specializaţi în insolvenţă, dacă organele de drept al lucra bine, nu ar exista probleme.

Dar trăim în Republica Moldova şi nu întotdeauna ne putem baza pe buna credinţă a unor oameni care lucrează în sistem.

Sunt cazuri când investitorii au investit în unele companii. Acestea au acumulat datorii fictive. Şi nu este clar cum au apărut aceste datorii. Dacă administratorul şi instanţa de insolvabilitate şi-ar face bine treaba, nu ar exista astfel de cazuri. Avem cazuri când agentul economic a creat datorii fictive. Pe care administratorii şi instanţa le-au recunoscut. Iar agentul economic nu a restituit datoriile creditorilor de bună credinţă.

Avem caz când un investitor străin a investit într-o afacere în Republica Moldova. A numit un admnistrator din Republica Moldova, Dar acela a mers în instanţa de insolvabilitate şi a depus cerere de a începe procedudura de insolvabilitate. Şi instanţa a acceptat. Şi peste noapte, investitorul străin, care a investit o tonă de bani, că nu mai are nici afacere, nici nu-şi poate scoate banii. Dar nici prea multe drepturi”, a spus deputatul.

Ce ar trebui de făcut

Dinu Plângău a declarat că în domeniul insolvenţei sunt mai multe probleme care urmează a fi soluţionate cât mai repede

„Ce ţine de CNA şi Procuratură, dosarele infracţiunilor comise în domeniul insolvabilităţii sunt foarte complicate. Au fost dezbateri mari. Aceste dosare pot fi catalogate ca escrocherii, dar şi insolvenţă fictivă. Care au o linie foarte fină cu încălcările prevăzute de legislaţia civilă.

Şi am avut cazuri, în perioada statului capturat, când organele de drept comiteau abuzuri, intentând dosare pentru escrocherie în scopul de a prelua unele afaceri.

Deci, trebuie să fim foarte atenţi cu astfel de cazuri. Eu mai degrabă aşi umbla la procedurile judiciare, oferindu-le mai multă posibilitate creditorilor de bună credinţă de a contesta în instanţa de judecată.

Problema mai constă şi în termenul de prescripţie. Oamenii mai caută un avocat bun, procesele se mai tergiversează. Şi după un an nu mai poţi face nimic. Şi am discutat despre posibilitatea extinderii termenului de prescripţie.

Avem probleme şi cu judecătorii. Ceea ce am propus eu şi se discută este Vettingul pentru judecătorii de insolvenţă.

Noi avem judecători de insolvenţă vizaţi în dosare penale şi ei lucrează. Nu mai zic de plângerile adresate Consiliului Superior al Magistraturii. Dar toţi spun că există prezumţia nevinovăţiei.

Avem mari probleme cu aplicarea legii şi finalitatea dosarelor. Şi pot 51 de deputaţi să ridicee mâna şi să voteze cele mai bune legi. Dar dacă nu sunt aplicate cum trebuie, avem ce avem”, a declarat Plângău.

Două etape pentru a face ordine în insolvabilitatea din Republica Moldova

Dinu Plângău a vorbit despre două etape pentru a face ordine în domeniul insolvabilităţii. Prima etapă constă în efectuarea unor paşi concreţi, cum ar fi, de exemplu, responsabilizarea administratorilor şi a Ministerului Justiţiei. Iar proiectele de modificare mai amplă a legislaţiei urmează a fi elaborate.

„Avem cazuri foarte diferite. Şi aici, dacă pornim cu modificări într-o extremă, am putea prejudia alte categorii. Astfel, am convenit cu Ministerul Justiţiei, să lucrăm ma întâi la modificările care necesită de a fi întroduse urgent.

Iar în etapa următoare, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Economiei vor lucra mai atent la modificările mai ample. La toamna, aceste ministere vor înregistra un proiect mai amplu de modificare a Legii insolvabilităţii. Acest proiect va include şi directive ale Uniunii Europene în domeniu.

Dar repet, trebuie să fim foarte atenţi, să nu cădem dintr-o extremă în alta şi să nu prejudiciem anumite categorii.”, a punctat deputatul.