Grădina blocului nu este întotdeauna a proprietarilor! Detaliul din acte care arată dacă terenul aparține Primăriei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

În multe cartiere, grădinile din jurul blocurilor au devenit adevărate mici oaze de verdeață. Unii locatari plantează flori, alții pun arbuști ornamentali, iar cei mai gospodari ajung să îngrijească zilnic spațiul din fața blocului, potrivit legii.

Dar apare o întrebare importantă: au proprietarii voie să planteze flori după bunul plac? Și, mai ales, grădina blocului aparține proprietarilor sau Primăriei?

Răspunsul nu este întotdeauna același. Totul depinde de cine este proprietarul terenului.

Grădina blocului poate fi proprietatea tuturor proprietarilor

Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari spune clar că, în cazul unui condominiu, printre părțile comune pot fi incluse terenul aferent clădirii, curțile și grădinile, dacă actele de proprietate nu prevăd altfel. Aceste spații fac parte din proprietatea comună a proprietarilor din bloc.

Cu alte cuvinte, dacă terenul din jurul blocului este înscris ca teren aferent condominiului, grădina nu este proprietatea unui singur locatar. Ea aparține, în cote indivize, tuturor proprietarilor din bloc.

Fiecare proprietar are dreptul să folosească părțile comune, însă fără să îi împiedice pe ceilalți să facă același lucru și fără să schimbe destinația spațiului.

Un proprietar are voie să planteze flori?

În principiu, plantarea unor flori pentru înfrumusețarea spațiului comun nu este același lucru cu însușirea unei bucăți de teren. Totuși, un locatar nu ar trebui să transforme de unul singur o porțiune din grădina comună în „grădina lui personală”.

Cea mai sigură variantă este ca proprietarii să discute în cadrul asociației și să stabilească reguli clare: unde pot fi plantate florile, cine se ocupă de îngrijire și ce plante sunt potrivite.

Legea prevede că proprietarii trebuie să aibă un regulament privind folosirea părților comune, regulament care poate fi adoptat în cadrul asociației de proprietari.

Așadar, pentru câteva flori plantate într-un spațiu deja destinat grădinii, de obicei nu vorbim despre o schimbare a destinației terenului. Dar dacă cineva vrea să împrejmuiască o zonă, să își facă o grădină exclusivă sau să transforme spațiul într-o construcție ori într-o amenajare permanentă, situația juridică devine complet diferită.

Cine trebuie să îngrijească florile

Dacă grădina face parte din proprietatea comună a blocului, întreținerea ei poate fi organizată de asociația de proprietari.

Practic, există mai multe variante:

• locatarii se ocupă voluntar de plantarea și îngrijirea florilor;
• asociația stabilește un program sau reguli pentru întreținerea spațiului;
• asociația poate contracta servicii de grădinărit și întreținere;
• cheltuielile necesare pentru întreținerea proprietății comune pot fi gestionate prin asociație, în condițiile legii.

gradina de la bloc / sursa foto: captură video

Legea stabilește că asociația de proprietari are rolul de a administra și întreține proprietatea comună și de a menține imobilul în stare corespunzătoare.

Asta înseamnă că nu există o regulă potrivit căreia femeia de la parter sau pensionarul care a plantat florile este automat obligat să le ude pentru tot restul vieții.

Când grădina din fața blocului aparține Primăriei

Situația se schimbă dacă terenul din jurul blocului nu face parte din proprietatea condominiului, ci este domeniu public sau privat al orașului ori al municipiului.

În acest caz, spațiul verde poate fi administrat de Primărie sau de o companie municipală responsabilă de întreținerea domeniului public. Proprietarii blocului nu devin automat proprietari ai terenului doar pentru că acesta se află chiar sub ferestrele lor.

De aceea, simplul fapt că o grădină se află în fața unui bloc nu înseamnă automat că ea aparține locatarilor.

Documentul decisiv este situația juridică a terenului: actele de proprietate, cartea funciară și evidențele cadastrale pot arăta dacă terenul este aferent condominiului sau aparține administrației locale.

Ce se întâmplă dacă un proprietar își „rezervă” o bucată din grădină

Aici apar cele mai multe conflicte între vecini.

Un proprietar nu poate decide singur că o anumită porțiune din grădina comună îi aparține exclusiv. Legea tratează părțile comune ca bunuri aflate în coproprietate, iar atribuirea unei părți comune pentru folosință exclusivă presupune condiții speciale și acorduri din partea proprietarilor.

Cu alte cuvinte, faptul că cineva a plantat trandafiri sau a îngrijit ani de zile un colț al grădinii nu înseamnă automat că acel teren a devenit proprietatea sa.