Armata ucraineană. Sursa foto: X
Din cuprinsul articolului
Uniunea Europeană a adoptat un plan de apărare considerat fără precedent, în contextul tensiunilor prelungite generate de invazia rusă în Ucraina.
Decizia a fost luată oficial pe 27 mai 2025 și prevede un pachet de sprijin în valoare totală de 150 de miliarde de euro, destinat atât consolidării capacităților militare ale statelor membre, cât și susținerii directe a Ucrainei.
Acest plan este o măsură strategică de apărare colectivă, menită să reducă vulnerabilitățile militare ale Uniunii și să întărească capacitatea de reacție în fața unei posibile escaladări a conflictului din estul Europei.
SAFE, noul instrument financiar european pentru apărare
Una dintre componentele-cheie ale planului este introducerea unui mecanism financiar denumit SAFE (Security Action For Europe). Acesta va permite acordarea de împrumuturi în valoare de până la 170 de miliarde de dolari, destinate achizițiilor de armament și susținerii industriei europene de apărare.
Potrivit documentului oficial, aceste împrumuturi nu vor fi incluse în limitele fiscale convenționale ale statelor membre. Astfel, țările vor avea libertatea de a investi în domeniul militar fără a afecta alte angajamente bugetare.
Planul vizează achiziții comune de muniție, sisteme de rachete și tehnică militară, dar și investiții directe în producția internă de armament. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că „UE poate să își dubleze contribuția militară pentru Ucraina dacă va achiziționa armament direct de la producătorii ucraineni, fără să crească cheltuielile”.
NATO, Ucraina / sursa foto: dreamstime.com
Rusia acuză Occidentul de „implicare directă”
Reacția Moscovei nu a întârziat. Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, că planul UE reprezintă „o formă de implicare indirectă în conflictul din Ucraina” și că „alimentează tensiunile” în loc să favorizeze soluționarea pașnică a crizei.
„Astfel de măsuri din partea țărilor europene sunt un obstacol în calea păcii și o escaladare periculoasă”, a afirmat Peskov, citat de Cadena SER.
Oficialul rus și-a exprimat îngrijorarea și în legătură cu eventuale intenții ale statelor UE de a trimite trupe în Ucraina, deși niciun lider european nu a avansat oficial o astfel de ipoteză.
Reacția UE: „Ne consolidăm securitatea, nu atacăm”
În replică, miniștrii europeni ai apărării și afacerilor externe au subliniat că măsurile adoptate sunt de natură defensivă și au rolul de a proteja teritoriul Uniunii, precum și democrația în regiune.
Ministrul de externe al Spaniei, José Manuel Albares, a declarat pentru Huffington Post Spania că „Uniunea Europeană nu se rearmează într-un mod agresiv, belicos. Cine se rearmează astfel este Rusia, iar noi trebuie să ne protejăm valorile și populația”.
Ucraina, principala beneficiară a planului
Pentru Ucraina, aprobarea acestui plan reprezintă o gură de oxigen într-un moment critic al războiului. Fondurile alocate vor facilita achiziția de arme și echipamente, dar și dezvoltarea industriei locale de apărare.
Oficialii de la Kiev au salutat inițiativa și au transmis că sprijinul UE este „esențial pentru apărarea suveranității țării”.
De asemenea, comisarul Kubilius a explicat că „industria de apărare ucraineană va fi integrată într-un parteneriat strategic cu companiile europene”.
Integrarea presupune cooperare în cercetare, dezvoltare de tehnologii militare, precum și partajarea infrastructurii de producție.
Pacea mondială, un joc între Trump, Putin și Bruxelles
Planul adoptat de Uniunea Europeană vine în contextul incertitudinilor legate de politica externă a Statelor Unite. Președintele Donald Trump a lăsat de mai multe ori să se înțeleagă că susținerea SUA pentru Ucraina ar putea fi redusă dacă nu este identificată o cale diplomatică rapidă.
În această logică, Europa își asumă un rol mai activ în propria securitate. „Dacă Putin nu este convins de Trump să facă pace, am putea aduce foarte repede argumente mai convingătoare pentru pace - prin creșterea considerabilă a sprijinului nostru militar pentru Ucraina”, a afirmat un oficial european de rang înalt, conform Digi24.
